Mai multi romani din Bistrita, cultiva pe cont proriu, in Spania, avocado, kiwi si legume de sera.

Timp de secole, in satele din Burgos se face un sangerete picant din ceapa, orez, sange, grasime, piper, boia si anason.

Chartreuse este unul dintre cele mai vechi lichioruri din lume, produs de calugari incepand cu secolul XVII in Franta.

"Tomates a la provencale" este un fel de mancare pregatita din rosii taiate in jumatate si acoperite cu pesmet, usturoi si ulei.

„Maccheroncini di Campofilone” IGP, Italia, sunt paste fainoase uscate produse din oua si faina de grau comun sau gris.

Reputatia produsului „Marrone di Serino” IGP, Italia este legata de comercializarea lui la nivel national si international.

Branza Frantuzeasca - Chabichou du Poitou provine din zona Poitou, situata in cea mai importanta regiune de crestere a caprelor din Franta.

Indicatia geografica protejata „Capón de Vilalba”, Spania, se refera la carnea obtinuta de la masculii din specia Gallus domesticus care au fost castrati chirurgical inainte de atingerea maturitatii sexuale.

Inca din secolul al XVI-lea, orasul Gragnano, Italia este cunoscut pentru productia de paste fainoase din grau dur.

Varza acra „Choucroute d’Alsace” este obtinuta prin fermentarea lactica anaeroba naturala a frunzelor de varza, taiate in prealabil in fasii si asezate, in prezenta sarii, in recipiente de fermentare.

„Cappellacci di zucca ferraresi” IGP, Italia, sunt paste fainoase proaspete umplute cu dovleac.

Produsul Culurgionis d’Ogliastra, din Italia, cu forma sa de coltunas umplut si lipitura caracteristica ce aminteste de un spic de grau, se numara printre pastele fainoase cele mai vestite si cunoscute din Sardinia.

Productia de dulciuri este raspandita in toate regiunile Frantei, avand o traditie indelungata.

„OEufs de Loue” sunt oua de gaina, din satul Loue, Franta, cu coaja rosiatica.

Bergamotul din regiunea Calabria, Italia, produce une ulei esential caracterizat prin culoarea verde si miros proaspat si placut.

„Bleu des Causses” este o branza frantuzeasca din lapte de vaca nedegresat, cu mucegai albastru.

„Gache vendeenne” este un produs de patiserie (viennoiserie) de forma ovala oferit consumatorului in stare proaspata.

Coasta Bretaniei este o renumita regiune a Frantei cu specialitati copioase din carne de porc in sos de mere sau maruntaie in cidru.

Midia „Cozza di Scardovari”, apartinand speciei Mytilus galloprovincialis, este o molusca bivalva cu forma alungita si cu o cochilie de culoare negru-violaceu.

Cidre breton este un cidru efervescent care provine din fermentarea mustului obtinut din mere pentru cidru proaspete, produse si prelucrate in aria geografica delimitata.

In Pirineii Catalani, Spania, se obtine o foarte buna carne de vitel din rasele rustice Bruna de los Pirineos, Aubrac sau Gasconne.

Salamul „Lucanica di Picerno” are o culoare rosu-rubiniu, iar felia moale si compacta prezinta un gust intens si predominant de seminte de fenicul.

„Jambon Noir de Bigorre” este o sunca uscata, provenita de la un porc gascon de rasa locala pura, crescut pe pasunile cu iarba din Muntii Pirinei, Franta.

Denumirea „Cioccolato di Modica” desemneaza doar produsul obtinut prin prelucrarea pastei de cacao amara cu adaos de zahar, pe raza comunei siciliene Modica (provincia Ragusa).

Cimbrul „Thym de Provence” se cultiva doar in regiunea Provence, situata in sud-estul Frantei.

„Soumaintrain” este o branza cu pasta moale si cu crusta spalata, din Franta, pentru obtinerea careia fermentii lactici au un rol predominant si care este produsa doar din lapte integral de vaca.

„Bulot de la Baie de Granville” este un gasteropod din specia ‘Buccinum undatum’, celebru pentru prospetime si aroma.

„Cidre Cotentin”/„Cotentin” este un cidru efervescent, nepasteurizat, necarbonatat, obtinut din suc de mere pentru cidru apartinand unor soiuri traditionale specifice.

In centrul Italie, se obtine masline, pe suprafete putin extinse, din care se fabrica uleiul extra – Virgin “Marche” de foarte buna calitate.

Cultivarea lintei în zona Velay, Franta, este practicata incepand din secolul al XI-lea.