Produsul este o faina obtinuta prin macinarea boabelor de hrisca (Fagopyrum esculentum), planta cultivata in mod traditional in Bretania.
Soiul utilizat este La Harpe si/sau Tetra Harpe negru de tip argintat. Culoarea fainii de hrisca din Bretania are o intensitate accentuata. Aciditatea fainii trebuie sa se inscrie in limitele unui pH mai mare de 6. La depozitare, umiditatea produsului finit trebuie mentinuta la un nivel de pana la 14,5 %. Faina de hrisca din Bretania are un parfum caracteristic accentuat si o savoare pronuntata. Faina de hrisca din Bretania se poate comercializa in vrac sau ambalata in pungi de 0,5-25 kg. Zona geografica definita pentru hrisca din Bretania corespunde Bretaniei istorice. Bretania se bucură de o climă ideală pentru cultivarea hristii, care are nevoie de multa apa. Temperaturile caracteristice climei oceanice sunt perfecte, pe toată perioada cultivarii: o amplitudine termica scazuta si risc redus de inghet in luna mai. Deficitul hidric de la inceputul verii este compensat de distribuirea uniforma a ploilor pe tot parcursul anului, ceea ce favorizează un bun inceput al cresterii plantei in momentul semanatului. Hrisca este o planta anuala cu ciclu vegetativ foarte scurt (semanat in mai-iunie, recoltat in septembrie-octombrie), adaptata climei temperate. Acest produs sta la baza alimentatiei populatiei din zona deoarece faina de hrisca din Bretania era destinata consumului ca ingredient pentru clatite si galete.
Exista o veche traditie a productiei de hrisca in Bretania, iar practicile culturale legate de aceasta sunt cunoscute de mult timp. In aceasta arie geografica productia de hrisca este atestata inca din secolul al XIV-lea, ca prima cultura dezvoltata in mlastinile proaspat asanate sau pe terenurile defrisate. Tehnica semanatului fals, precum si faptul ca nu se utilizeaza inputuri contribuie la particularitatile caracteristice ale culturilor de hrisca destinata productiei de faina de hrisca din Bretania, aceasta fiind un produs specific. Agricultorii bretoni au pus la punct tehnologia semanatului fals efectuand la nivelul solului lucrari asemanatoare celor pentru semanat. Avantajul acestei tehnici este de a favoriza germinatia buruienilor si de a pregati apoi patul pentru seminte, eliminand astfel necesitatea de a utiliza produse fitosanitare. Traditia prelucrarii boabelor de hrisca pentru obtinerea fainii dateaza din secolul al XV-lea. In Bretania au existat Intotdeauna multe mori pentru macinat hrisca in vederea obtinerii fainii, chiar si in zilele noastre numarul acestora ridicandu-se la aproximativ treizeci. Faina se obtine prin preluarea metodei tradiionale. Dupa curatarea boabelor, macinisul se efectueaza cu valturi sau cu piatra de moara. Traditia culinara bretona demonstreaza faptul ca produsul este foarte cunoscut. De multe secole acest tip de faina este utilizat in mod traditional pentru prepararea clatitelor si a galetelor. In Bretania exista o adevarata cultura practica, transmisa din generatie in generatie, a prepararii clatitelor din faina de hrisca si a galetelor din faina de hrisca. Exista obiceiuri ancestrale legate de consumul acestor produse (o data pe saptamana lumea se intalnea pentru a manca clatite din faina de hrisca, fiecare aducand oua, unt si dulceata, iar in mod regulat se mancau clatite cu carnati). Toti taranii aveau tavi speciale („galetiere” sau „billig”) care se puneau pe jar pentru prepararea clatitelor sau galetelor. Este o traditie care a devenit un sector economic important si care a fost exportata peste tot in lume.