Specificitatea berii „Ceske pivo” este conferita de materiile prime utilizate, know-how-ul format in industria berii, si procedeele speciale de fabricare a berii.

Printre caracteristicile notabile ale prepararii berii „Ceske pivo” sunt brasajul prin decoctie, fierberea mustului si fermentarea in doua etape. Intregul proces de productie (materii prime alese cu grija, procesul de maltificare si prepararea berii in zona traditionala a Republicii Cehe) da nastere unui produs specific si unic foarte renumit. Berea se poate distinge prin predominanta maltului si a hameiului, fiind acceptabil doar un usor gust de pasteurizare, drojdie sau de ester si nefiind permise gusturi sau mirosuri straine. In general, aroma mai putin pronuntata a berii „Ceske pivo” provine de la continutul scazut de produse secundare de fermentatie nedorite. Berea are un gust intepator intre mediu si puternic, iar eliberarea de dioxid de carbon este lenta.

Prin specificitatea metodei de productie utilizate, de la care provin proprietatile caracteristice ale berii „Ceske pivo”, faima si denumirea „Ceske pivo” s-au raspandit atat pe plan national, cat si international, iar produsul a devenit legat fara echivoc de locul in care a fost produs, respectiv Republica Ceha. Fiecare producator de bere pastreaza o lista cu furnizorii tuturor materiilor prime. Se foloseste un malt blond cunoscut si sub numele de „malt Pilsen”, care este produs din orz de primavara pe doua randuri. Se folosesc hameiul si produsele prelucrate din hamei din Republica Ceha, in special varietatile crescute in zonele selectate. Hameiul este destul de specific si difera de hameiul cultivat in alte regiuni din lume, in special datorita procentului de acizi amari alfa si beta. Pentru producerea de bere „Ceske pivo”, se foloseste apa din izvoare locale. Duritatea apei folosite pentru fabricarea berii este evaluata ca fiind moale spre mediu-dura. Se folosesc suse de drojdie de fermentație joasa (Saccharomyces cerevisiae subs. uvarum) care sunt adecvate productiei de bere „Ceske pivo” si care genereaza diferenta dintre atenuarea aparenta si cea reala prezentate in caietul de sarcini.

Productia de bere incepe la fabrica de bere, unde maltul macinat se amesteca cu apa si se braseaza, ceea ce descompune amidonul nefermentabil in zaharuri fermentabile. Pentru brasajul in sine se foloseste metoda prin decoctie cu una pana la trei plamezi; nu se foloseste brasajul prin infuzie. Dupa ce s-a incheiat brasajul si au fost separate particulele insolubile de malt prin operatia numita filtrare, incepe prepararea mustului prin fierberea acestuia cu hameiul. Pe parcursul acestei etape, care durează intre 60 si 120 de minute, trebuie sa se atinga o rata de evaporare de cel putin 6 %. Se poate adauga hamei in trei etape. Cantitatea minima de hamei sau produse prelucrate din hamei din Republica Ceha este de 30 % pentru berile blonde „lager” si cel putin 15 % pentru alte tipuri de bere. Dupa ce s-a incheiat fierberea mustului, mustul fiert cu hamei este racit pana la o temperatura de fermentare de 6-10 °C si aerisit. Apoi se adauga drojdia de bere folosita exclusiv pentru fermentatia joasa. Fermentarea are loc la o temperatura maxima de 14 °C, iar acest proces tehnologic este separat in mod normal de fermentarea secundara, si anume se foloseste fermentarea in doua etape. La incheierea maturarii prin fermentare secundara in bazine, berea este filtrata si pusa in butoaie, in sticle, in doze sau in cisterne. Se poate face si bere nefiltrata.

Primele mentiuni privind fabricarea de bere din aria in cauza sunt legate de Brevnovsky klaster (manastirea Brevnov), unde calugarii benedictini preparau bere si vin in anul 993. Procesul de fabricare a berii a fost transmis din generatie in generatie. Initial, fabricarea de bere a fost un privilegiu de care s-au bucurat anumite persoane (de exemplu, burghezi care detineau licenta de fabricare si nobili). Anul 1842 a reprezentat un reper important prin infiintarea fabricilor de bere Plzeri. Fabricarea de bere cu fermentatie joasa a fost ameliorata in continuare, caracteristicile acestei beri fiind complet diferite fata de cele ale celorlalte beri produse pana atunci. Aceasta bautura aurie acidulata cu gust placut de hamei si cu spuma fina si compacta s-a raspandit in intreaga lume. S-a demonstrat ca berea „Ceske pivo” poate fi diferentiata de berile straine din aceeasi categorie. In majoritatea cazurilor, „Ceske pivo” contine extract (nefermentat) rezidual, ceea ce constituie una din trasaturile specifice ale acestei beri. Alte trasaturi care o deosebesc de berile straine sunt culoarea mai intensa, gustul amar, valoarea pH-ului si continutul de polifenoli. Culoarea mai puternica si continutul mai ridicat de polifenoli sunt rezultatul metodei de brasaj prin decoctie utilizata foarte frecvent in Republica Ceha.