Vlahii si goralii din Muntii Tatra

In Muntii Tatra (Carpatii Nordici), la limita intre Polonia, Cehia si Slovacia, traiesc peste un milion de vlahi si gorali, care se considera urmasii dacilor liberi.

La izvoarele Vistulei, in regiunea statiunii turistice montane Zakopane, exista comunitati de munteni precum goralii (Polonia), sau vlahii (Cehia), ce se aseamana mult cu osenii, morosenii si hutulii, din nordul tarii noastre, ca port, obicei si traditie, dar si cu oierii valahi din nordul Olteniei si Munteniei.

Acolo, in Carpatii Nordici, exista sute de localitati cu nume romanesti si o zona numita Bucovina. In acest spatiu s-au nascut doi presedinti de tara al caror nume are rezonante romanesti: Andrei Duda, presedintele Poloniei si Andrei Kiska, presedintele Slovaciei. Tot aici, Papa Ioan Paul al II-lea, revendicat de vlahii din Polonia ca fiind din neamul lor, folosea tricolorul romanesc pe mitra si pe alte obiecte vestimentare.

Neam transilvanean de pastori, stabiliti inca din secolul al XIII-lea in Carpatii Nordici, goralii si vlahii isi mai pastreaza si astazi sufletul romanesc. In limba poloneza, cuvantul "goral" se traduce cu cuvintele "muntean" sau "padurean". Desi in prezent de religie catolica, acesti reprezinta o etnitate distincta atat din punct de vedere cultural cat si antropologic sau chiar lingvistic. Astfel, dialectul polonez pe care il vorbesc contine un numar de cuvinte arhaice de origine romana, intre care magura, fluier, catun, vatra, branza, merende (merinde) sau mlioara (mioara).

 


Cautare