Carnatii KRANJSKA KLOBASA

Kranjska klobasa” este produs in Slovenia si protejat IGP.

Kranjska klobasa este un carnat semiuscat pasteurizat preparat din carne de porc de categoria I si II taiata in bucati mari (gat, spate, pulpe) si din slanina de porc (spate).

Pasta de carnati pentru „Kranjska klobasa” este sarata cu sare cu nitrati, la care se adauga usturoi si piper si este introdusa intr-un intestin subtire de porc inchis la capat cu un carlig de lemn pentru a forma astfel o pereche de carnati. Carnatul este afumat la cald ai pasteurizat. Dupa ce a fost usor incalzit in apa calda, carnatul se degusta cald, deoarece astfel isi dobandeste caracteristicile organoleptice si inalta sa valoare gastronomica. La suprafata, carnatul prezinta o culoare maro-roscat si degaja un miros usor de afumatura; taiata, carnea este de culoare rosie- rozalie, iar grasimea este alba-crem si ferma; are o textura compacta, crocanta si suculenta, aroma este intensa si tipica pentru carnea de porc afumata, sarata si condimentata.

Carnea este taiata cu mașina de tocat, in bucati cu o grosime de 12 mm. Slanina este taiata in bucati cu o grosime cuprinsa intre 8 si 10 mm. Carnea si slanina tocate sunt amestecate in proporiie de 75-80 % carne si maximum 20-25 % slanina. La toata aceasta cantitate se adauga maximum 5 % apa, sub forma de gheata pisata. Prepararea este completată de adaugarea de piper negru macinat 0,3 % si de praf de usturoi in proportie de maximum 0,3 % sau o cantitate proportionala de usturoi in functie de soiul de usturoi utilizat, precum si intre 1,8 % si 2,2 % sare cu nitrati. Carnea astfel condimentata este amestecata manual sau mecanic pana la obtinerea unui amestec omogen si bine legat. Pasta este introdusa manual sau mecanic intr-un intestin subtire de porc cu diametrul de 32-34 mm si trebuie sa ramana compacta. Extremitatile sunt formate si inchise prin trecerea unui carlig prin intestin astfel incat sa se obtina perechi de carnati care cantaresc intre 200 si 250 g.

Fabricarea carnatilor „Kranjska klobasa” are loc in aria geografica reprezentata de teritoriul Sloveniei delimitat de Muntii Alpi si de litoralul Marii Adriatice, la vest de frontiera cu Italia, la nord de frontiera cu Austria, la sud de frontiera cu Croatia si la est de frontiera cu Ungaria, trecand prin Campia Panonica. Cuvantul „Kranjska” isi are originea in termenul sloven „krajina”, care semnifica regiune. In 1002, regiunea Kranjska a devenit un comitat autonom printre alte comitate limitrofe. Din punct de vedere administrativ, aceasta era legată de Sfantul Imperiu. In secolul al XIV-lea, cea mai mare parte a teritoriului actual al Sloveniei a intrat In posesia habsburgilor. Slovenia este un stat relativ tanar, a carui independenta a fost obtinuta abia in anul 1991, atunci cand a avut loc secesiunea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Prin urmare, actuala Republica Slovenia este „mostenitoarea teritoriala” a fostei regiuni Kranjska (Carniola), care face parte integranta din aceasta. Numeroase sunt argumentarile populare cu privire la provenienta exacta a „Kranjska klobasa” si se mentioneaza adesea satul Trzin, situat intre Ljubljana si Kamnik, unde s-ar parea ca, deja in secolul al XIX-lea, numerosi macelari aprovizionau pietele cu carnati de Carniola, care puteau fi gasiti chiar si la Viena. Se mai povesteste ca imparatul Franz Joseph, in timp ce mergea la Trieste cu caleasca, plecand de la Viena, s-a oprit in satul Naklo pri Kranju, la celebrul han de legatura Marinsek situat pe drumul national. Dorea sa manance si a cerut hangiului sa ii arate ce ii putea oferi. „Nu avem decat simpli carnati de casa si nimic altceva”, i-a raspuns hangiul. Imparatul a comandat carnati de casa si, dupa ce a gustat, a exclamat entuziasmat: „Dar acestia nu sunt simpli carnati, sunt carnati de Carniola!”