Cobzele cu pastrav afumat reprezinta o emblema a Bucovinei.
Pe valea Putnei, exista inca producatori locali care se ocupa cu mestesugul facerii cobzelor din cetina de brad. Dupa ce pastravul este curatat, se tine aproape 12 ore in saramura. Apoi se pregateste focul in afumatoare, foc molcom din conuri de brad, pentru ca pestele sa prinda aroma, fara sa se arda. In afumatoare, pastravul este tinut circa trei, patru ore. Dupa ce este bine afumat, avand o culoare aurie si miros imbietor, se pune la racit.
Cobza propriu-zisa se face din nuiele de rachita. Ramurile tinere sunt necesare pentru a face cei doi pereti ai cobzei. Curelele din rachita sunt prinse, ca o plasa, pe o ramura de rachita indoita in forma de cobza. Dupa ce unul dintre peretii cobzei este gata, se pun pe el mai multe crengute de brad. Pastravul afumat si racit se aseaza pe cetina. De obicei, intr-o cobza se aseaza cinci, sase pesti. Se pun deasupra pastravilor alte cateva crengi de brad, dupa care se aseaza al doilea „perete” din nuiele si se „incheie” cu curele de rachita.
Ultima operatiune este cea de, de taiat cu foarfeca cetina care este in plus, pentru ca forma de cobza sa aiba un aspect placut. O astfel de cobza poate fi tinuta cateva zile, intr-o incapere aerisita, la rece. Nu este recomandat frigiderul. Pastravul afumat se serveste stropit cu putina lamaie. Se recomanda si un vin alb sec. Cobzele cu pastrav afumat au devenit adevarate „suveniruri”, pe care bucovinenii le ofera persoanelor dragi din tara si mai ales din strainate. Cobzele au mare succes printre romanii care tanjesc dupa locurile natale.