Exista numeroase obiceiuri pe care catolicii le practica in ziua Pastelui, insa de departe cel mai spectaculos este Stropitul.
STROPITUL isi are originea in Germania, iar majoritatea romanilor din Ardeal l-au adoptat cu mare drag. La inceput, stropitul se facea cu apa, ulterior este folosit parfumul. Apa este simbolul purificarii inca din precrestinism, si pentru faptul ca apa provine din fantani a aparut impodobitul cu oua a fantanilor din satele populate de nemti.
Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanica in amintirea zeitei fertilitatii si a primaverii. Aceasta zeita se numea “Ostera”, denumire din care provine si “Ostern” – Paste.
Dupa o iarna lunga, Pastele catolic este sarbatorit in aer liber de multe familii. Copiii se uite in gradina dupa oua rosii ascunse de iepuras dar si dupa alte cadouri conform traditiei. Adultii fac, in schimb, plimbari si se bucura de aerul bland de primavara inspirati de poemul ''Plimbarea de Paste'' a scriitorul german Johann Wolfgang von Goethe. Poemul descrie sentimentul de bun venit al Pastelui in Germania si ii invita pe prieteni si familiile lor sa iasa in parcuri si gradini pentru a se bucura de primele raze de soare.