Zona etnografică Bran, situată în culoarul Rucăr-Bran dintre munții Bucegi și Piatra Craiului, este renumită pentru arhitectura tradițională, costume populare specifice și oieritul transhuman.
Specificul zonei include gospodării cu anexe gospodărești, o economie pastorală puternică și meșteșuguri locale bine conservate în așezări precum Bran, Simon sau Moieciu. Zona se întinde în depresiunea Bran, prelungire a Țării Bârsei spre zona Muscel. Tradițional, casele sunt construite din bârne de lemn pe socluri înalte de piatră, adesea având curți interioare închise. Ocupația principală a fost istoric creșterea animalelor, respectiv oieritul, care a modelat cultura, portul popular și alimentația locurilor. Zona a fost documentată etnografic, inclusiv în lucrări de specialitate care evidențiază particularitățile costumului și a vieții cotidiene. Această zonă este un exemplu reprezentativ de cultură pastorală montană, păstrând elemente vechi de civilizație rurală românească.
Zona etnografică Bran-Moeciu-Fundata este o destinație de top pentru turismul rural din România, situată în culoarul Rucăr-Bran. Zona oferă peisaje montane, case tradiționale și activități agro-turistice autentice, incluzând localități pitorești la peste 1000m altitudine. Zona include comunele Bran (Poarta, Sohodol, Predeluț, Șimon), Moeciu (Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Peștera, Măgura) și Fundata (Fundata, Șirnea, Fundățica). Tradiții pastorale bine conservate, arhitectură montană, gastronomie locală și port popular, sunt promovate prin diverse pensiuni. Drumeții în Parcul Național Piatra Craiului, vizitarea Castelului Bran, agroturism, plimbări cu căruța sau sania, vizitarea muzeelor etnografice locale. Relief de munte înalt, pajiști alpine și așezări risipite sunt ideale pentru ecoturism.
Zona etnografică Bran este renumită pentru un folclor bogat, păstrat cu sfințenie, ce include port popular specific, obiceiuri pastorale, muzică vocală și instrumentală tradițională, precum și arhitectură rurală distinctă. Această zonă este caracterizată de o puternică moștenire culturală legată de viața la munte. Portul Popular este caracterizat prin simplitate și eleganță, cu cămăși albe cu broderii discrete, catrințe țesute, brauri late și jocul specific al culorilor (alb, negru, roșu). Folclorul muzical cuprinde doine de jale, cântece pastorale și jocuri populare energice, acompaniate de instrumente precum fluierul si vioara. Tradițiile legate de oierit, sărbătorile de iarnă (colinde), nunțile tradiționale și festivalurile locale păstrează practici magice și ritualuri arhaice.
Răvășitul oilor - Festivalul Brânzei și al Pastramei, este cel mai cunoscut obicei local, având loc la finalul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie. Acesta marchează coborârea turmelor de oi de la munte, după o vară petrecută la stână, și revenirea lor la proprietari. Evenimentul este însoțit de petreceri câmpenești, muzică populară și preparate tradiționale. Zona Branului este un loc unde colindele și datinile de iarnă sunt păstrate cu rigoare. Soborul Maicii Domnului (26 decembrie) este marcat prin manifestări culturale specifice, iar în sate se păstrează tradiția colindatului în grupuri. Festivalul "Meșteri și mocani la Poarta Dorului" (organizat de obicei la finalul lunii august) pune în prim-plan portul tradițional mocănesc, meșteșugurile locale și meșterii populari din zonă. Nunta este o sărbătoare a întregii comunități. O datină specifică implică "Hora Miresei" și strigarea darurilor, marcând un moment esențial în viața socială a satului brănean. În perioada Paștelui, în zona Bran-Moeciu se organizează reconstituiri ale interioarelor țărănești și expoziții de costume populare, punând în valoare moștenirea culturală a satelor precum Mateiaș. În casele tradiționale se regăsesc ștergarele "prinse în fluture", iar meșteșugurile prelucrării lânii și a lemnului sunt încă practicate.
Zona etnografică Bran este un spațiu istoric de graniță între Transilvania și Valahia, definit prin rolul strategic al Castelului Bran. Istoria sa este marcată de cetatea ridicată de sași în 1377-1382, transformată în reședință regală de Regina Maria în 1920. Castelul a funcționat inițial ca punct de vamă și apărare militară între Brașov și Țara Românească. Astăzi, moștenirea istorică este conservată prin Muzeul Național Bran, care expune atât artă feudală, cât și obiecte de etnografie locală. Branul este cunoscut internațional datorită asocierii cu legenda contelui Dracula, popularizată de romanul lui Bram Stoker.
