Cu mocanita de la Abrud la Campeni

Se spune ca prima dragoste nu se uita niciodata. Ei bine,… nici motii nu si-au uitat prima dragoste… a deplasarii in zona pe calea ferata, respectiv Mocanita, careia multi ii duc dorul si in prezent.

Recent, primariile localitatilor Abrud, Campeni si Rosia Montana au incheiat un protocol de colaborare cu Asociatia pentru Pastrarea Liniilor Ferate Inguste din Romania, avand ca scop administrarea, promovarea, reabilitarea si exploatarea liniei inguste de cale ferata pe traseul Abrud – Gura Rosiei -  Câmpeni.


De comun acord s-a stabilit ca societatea amintita sa se ocupe de curatirea si verificarea traseului, inclusiv de completare a materialului rulant. Presedintele acestei asociatii, Georg Hocevar, un austriac ce a venit in Romania cu mai multi ani in urma, indragostit fiind de trenurile vechi cu aburi, dar si de zona Apusenilor, a promis ca incepand cu data de 20 iulie 2013, Mocanita va fi repusa din nou in functiune pe acest traseu, urmand sa faca transport de persoane, dar numai in scop turistic. De mentionat faptul ca Georg Hocevar mai administreaza, de cativa ani buni, si o alta Mocanita in zona Bradului. De altfel, tot cu ceva ani in urma, autoritatile locale au declarat Mocanita ca obiectiv de patrimoniu national, urmand sa reprezinte si in viitor una dintre principalele atractii ale zonei, respectiv un adevarat simbol turistic al Muntilor Apuseni.

 

Traseul este unul istoric si porneste din orasul Abrud de 6.213 locuitori, veche asezare daco-romane „Abruttus”, renumita in timpul romanilor pentru bogatele zacaminte aurifere. In Abrud se afla un Colegiu al Aurarilor („Collegium aurariarum"). Tot aici s-au gasit multe vestigii romane, printre care si table cerate. Orasul a participat la miscarea calugarului Sofronie si a fost unul dintre centrele rascoalei conduse de Horia, Closca si Crisani.

 

 

Traseul cu mocanita se incheie in orasul Campeni care la mijlocul sec. al XVIII-lea avea 5.400 locuitori, fiind cea mai populata localitate montana din Transilvania, avand chiar mai multi locuitori decat orasele Alba Iulia si Targu Mures. Cu toate ca aveau bogatii imense era o zona saraca a determinat ca luptele sociale ale motilor sa aiba aici o deosebita intensitate in sec XVII – XIX. Incidentul din 24 mai 1782, la targul de primavara de la Campeni, a fost semnalul pentru izbucnirea marii rascoale de mai tarziu. Astfel, motilor le-a fost interzis si dreptul de a-si desface la targ mediul - o traditionala bautura moteasca. Arendasii armeni le-au confiscat bautura, dar motii au spart vasele cu bautura ale arendasilor. Ancheta autoritatilor si masurile luate au fost extrem de dure. Astfel, s-a stabilit o paguba de 8.700 florini, suma imensa pentru vremea aceea, fiind condamnati la moarte 18 țărani, intre care si octogenarul Dumitru Todea. In 1784 rascoala a izbucnit, Campeniul devenind centrul acestei miscari. In noiembrie Horea si-a stabilit la Campeni cartierul sau general, de unde a condus cu ajutorul lui Closca si Crisan si a altor oameni de incredere, ostilitatile impotriva autoritatilor asupritoare.

 

Locuitorii Campeniului au fost participanti activi si la alte evenimente istorice. Campeniul a devenit centrul revolutiei romanesti de la 1848 din Transilvania. Aici A vram Iancu a creat o adevarata "republica taraneasca", condusa de acesta cu ajutorul prefectilor sai. La adunarea din aprilie 1848, Iancu a participat alaturi de Buteanu si Balint. El si-a asezat la Campeni tabara revolutiei, fiind numit prefect general al legiunilor montane. Tabara militara era amplasata in vestul orasului Campeni. La Campeni au fost primiti cu multa bucurie revolutionarii din Tara Romaneasca, intre care la loc de mare cinste a figurat Nicolae Balcescu. Dupa infrangerea revolutiei si pana in apropierea mortii sale, Avram Iancu a fost primit intotdeauna la Campeni ca un erou al tuturor romanilor din Transilvania. Tot la Campeni au avut loc in 1881, manifestatii in sprijinul miscarii memorandiste, iar in 1918 s-a creat aici o garda nationala condusa de Zosim Chirtop, chemata de Consiliul National de la Alba Iulia, sa asigure desfasurarea in cele mai bune conditii a Marii Adunari Nationale, de la Alba Iulia, la 1 Decembrie.

 


Cautare