Sarbatoare populara cu data mobila (ziua de joi, din a sasea saptamana dupa Paste), este dedicata personajului mitic cu acelasi nume.
Ispas ar fi asistat la Inaltarea Domnului si la ridicarea sufletelor mortilor la cer. Intrucat ar fi fost un om vesel, credinciosii cauta sa fie si ei bine dispusi de ziua acestuia. Este praznuit ca un adevarat sfant sau patron al casei si i se respecta ziua cu interdictii severe de munca (Muntenia, Moldova, Oltenia).
Ziua de Ispas este hotar pentru diferitele activitati economice: se încheie semanatul plantelor, in special al porumbului, se urca boii si juncanii la pasunile montane, se insemneaza mieii prin crestarea urechilor. Asemanator marilor sarbatori de peste an, la Ispas se savarsesc, local, sacrificii sangeroase (mielul), se taie parul din varful cozilor la vitele cornute, se tineau renumitele targuri şi nedei, cel mai important fiind Targul de Fete de la Blaj, judetul Alba. La Ispas abunda obiceiurile si practicile magice legate de cultul mortilor: pomeni, ospatarea sufletelor mortilor care plutesc in aer, in drum spre cer, curatirea si impodobirea mormintelor cu flori, frunze si ramuri de paltin, pomenirea mortilor.
Formulele de salut in ziua de Ispas sunt: „Hristos S-a Inaltat!“ si „Adevarat S-a inaltat!“. In drumul lor din mormintele parasite spre cer la Joimari, unele spirite ale mortilor se pot insa rataci. Ramanand pe Pamant, acestea devin moroi sau strigoi care provoaca rele animalelor, in special vacilor cu lapte si oamenilor. De aceea, in noaptea si ziua de Ispas se efectuează numeroase obiceiuri si practici magice de apărare: culegerea si sfintirea florilor, frunzelor si ramurilor plantelor apotropaice de alun, nuc, leustean, paltin, lovirea vitelor si oamenilor cu leustean, sunatul din buciume sa nu se prindă farmecele si sa alunge relele, incingerea peste brau a fetelor si femeilor cu leustean, imbunarea spiritelor mortilor cu ofrande bogate, vraji si descantece.