Stalpii funerari din Loman

Monumente funerare unicat, in satul Loman, judetul Alba, reprezentate de coloane de lemn asemanatoare cu celebra opera de la Targu Jiu a marelui BRANCUSI

Satul Loman, mai demult Lomaj, In germana Lamendorf/LammdorfSatul mielului, in maghiara Lomany, este situat in zona premontana (500-600 m) din Muntii Sebesului, comuna Sasciori in judetul Alba. Loman este sinonim cu Roman si face trimitere catre infatisarea locuitorilor (plete si barba) si stapanirea locurilor.

Harta Iosefina a Transilvaniei (1769-1773), indica numele Loman, dar prima atestare documentara este din 1733. Locuitorii care au pus vatra satului sunt cei retrasi in urma colonizarii sasilor in zona Sebesului in anul 1.200 si care au devenit pastori si apicultori.

Crescatorul de oi, ciobanul are o viata tipica de transhumanta. Pastoritului a fixat si onomastica unor familii: Pacurariu sau Turcu, ciobanii din Loman mergeau cu turmele pana in Dobrogea, pe care oierii o numeau Turchia. Aparent pastorul duce o viata simpla care se limiteaza la cresterea ovinelor si prelucrarea laptelui, carnii si lanii de la aceste animale.

Cioplitul in lemn este insa o indeletnicire stramoseasca in Loman, fiind adusa, de catre mesterii locului, la nivel de arta.

Lomanarii cred cu tarie ca sufletele mortilor trec in lumea de dincolo sub forma de pasare si ca pana la sase saptamani, zboara prin toate locurile pe unde au fost cat au trăit, Pasarea Suflet – cum a fost botezată prin anii ’40, de folcloristul Gheorghe PAVELESCU.

Locul de veci al satului – cimitirul, e locul unde pe stalpii funerari sunt pasari cu aripile deschise pregatite de zbor, indreptate spre rasarit, care nu si-au luat si nu-si vor lua vreodata zborul.

Simbolizează sufletul celui dus, care s-a intruchipat in porumbel si astfel traieste vesnic. Obiceiul stalpilor funerari sculptati din lemn din Loman este intalnit in zona Muntilor Sebesului si in Pianu de Sus, Purcareţi, Strungari sau Laz, dar si in zona Muntilor Orastiei, respectiv in localitatile din apropierea cetatilor dacice.

Mormintele barbatilor din Loman care au trecut in lumea de dincolo inainte de insuratoare sunt impodobite cu monumente funerare unicat, reprezentate de coloane de lemn asemanatoare cu celebra opera de la Targu Jiu a marelui BRANCUŞI. O asemenea coloana nu e mai mare de un stat de om, iar in varf are un porumbel si un clopotel. Pentru barbatii neinsurati cati ani avea feciorul la moarte, atatea coloane avea stalpul. Stalpii cu o grosime de 15/15 cm, sunt ornati, cu taieturi si crestaturi. Pe coloane apar diferite motive, Soarele, Luna si stelele, iar uneori sunt colorate cu negru, rosu, verde si albastru. La un astfel de stalp se lucreaza cateva zile si drept rasplata, cioplitorul primeste o oaie.

La Loman exista un obicei legat si de ritualul funerar al femeilor. La mormantul femeilor se aseaza cruci din lemn decorate cu motive geometrice, un fel de troite in miniatura. Formele daltuite in lemn se supun legilor artei, intocmai precum lucrarile lui Brancusi. Se crede ca motivele populare care au inspirat operele brancusiene – in special din Coloana infinitului – nu sunt altceva decât o ridicare la nivel inalt a stalpului funerar de origine dacica si romana.

Ciobanii din Loman cunosteau ora exacta dupa miscarea corpurilor ceresti si se puteau orienta precis analizand pozitia lor. Ei cunosteau 22 de constelatii de pe harta cerului, fiecare dintre ele primind un nume local si cate o pilda. Doar astfel se poate explica cosmogonia atat de elaborata, redata cu maiestrie pe stalpii funerari din cimitirul din Loman precum si pe cusaturile populare.

Stanele locuitorilor din Loman se gasesc la peste 1.300 de metri altitudine, acolo unde se intalnesc cararile de pe versanti. Mai sus de Plesi locul numit La Carari are si cabane construite pentru cei care vor sa petreaca cateva zile intr-o atmosfera linistita, cu aer curat si peisaje de poveste.

Stana turistica din Loman este un spatiu special amenajat de Asociatia Crescatorilor de ovine Sasciori, unde poti gusta din bucatele ciobanesti.

Despre inturnata facuta la stanele din Loman s-a dus vestea ca este cea mai gustoasa. Reteta pare simpla: smantana se pune la fiert, se adauga paine si apoi cascaval. Insa nu oricui ii iese.

Casul si branza de burduf Loman sunt marci inregistrate din care se face renumitul balmos.

Sloiul de oaie este racitura facuta/stiuta numai de ciobani, ce se consuma tot timpul anului.

Costumele populare traditionale, purtate odinioara de localnicii din Loman, se distingeau prin frumusete si originalitatea geometriei desenelor. Ansamblul Folcloric Sufletul Lomanarului pastreaza portul si traditiile folclorice.

blog.antrecalba.ro

 


Cautare