Produsul IGP “Carn d’Andorra” provine de la rasa rustica Bruna d’Andorra sau din incrucisarea vacilor din această rasa cu tauri din rasele Charolaise, Gasconne si Limousine.
Vacile sunt crescute si supuse ingrasarii in fermele zootehnice din Andorra si de la nastere pana la finalul perioadei de ingrasare sunt consacrate exclusiv producerii de carne care beneficiaza de IGP. Vacile sunt sacrificate incepand de la varsta de opt luni. Conformatia carcaselor conform grilei de clasificare EUROP este numai E, U sau R. Viteii se nasc pe cale naturala si trebuie sa fie alaptati de mamele lor. Ei pasc pe pasunile de munte la altitudini ridicate, alaturi de mamele lor, pe timpul perioadei de vara, apoi petrec iarna in ferme, pe perioada in care muntii sunt acoperiti de zapada. Loturile de animale pentru ingrasare se compun din maximum 20 de animale. Situandu-se chiar in mijlocul lantului Pirineilor, zona geografica a rasei Bruna d'Andorra este propice cresterii bovinelor. Andorra este o tara muntoasa de 468 km patrati cu altitudine medie de 2 000 de metri. Suprafata pasunilor este considerabila si reprezintă aproximativ 20 % din suprafata totala a Andorrei. Asezarile umane si activitatea de cultivare a terenurilor s-au concentrat din vremuri stravechi in zonele cele mai plate din fundul vailor. Intinderea considerabila a pajistilor si a pasunilor din Andorra, in comparatie cu terenurile cultivate, permite sa se produca o cantitate mare de furaje naturale pentru animale. 
Folosirea acestor pajisti si pasuni determina traditia pasunatului. Anotimpurile influenteaza la randul lor traditia pasunatului, care, in general, este alcatuita din aceleasi etape: urcatul la pasuni, mai sus de zonele impadurite, care se realizeaza in jurul lunii iunie si coborarea in luna noiembrie, cand incep ninsorile. Abundenta apei si diversitatea solului favorizeaza dezvoltarea unor tipuri de pasuni diferite. In ordinea importantei, pasunile sunt urmatoarele: pasuni de Festuca eskia, care ocupa 10 % din suprafata principatului; pasuni de Nardus stricta, care ocupa 6 %; pasuni de Festuca airoidis (5 %) si de Festuca paniculata. Ca unitate de exploatare traditionala, fiecare gospodarie crestea animale folosind pasunile comunale si proprietatile agricole destinate culturii cerealelor, furajelor si altor culturi horticole. In timpul lunilor de vara, cireada condusa de vacar urca la munte (2000-2500 m altitudine) pentru pasunat, urmand sa ramana acolo 90 de zile. La fiecare pasune, se incepe pasunatul la altitudinea cea mai scazuta (< 2 000 m), apoi se urca pe portiunile mai inalte, in timpul caldurilor din luna august; in a doua jumatate a perioadei de pasunat se coboara din nou spre zonele cu altitudinea cea mai scazuta. Majoritatea pasunilor sunt terenuri comunale, care apartin administratiilor locale, numite comunitati.
La inceputul secolului al XX-lea, rasa de vaci care exista in Andorra, o rasa rustica cu aptitudini mixte, a fost ameliorata datorita sosirii unor tauri din Alpi, obisnuiti cu regiunile de munte cu altitudine ridicata. A fost vorba, mai precis, de tauri din rasa Schwitz (Bruna de Alpi), asa cum arata diverse documente din acele vremuri (Andorra Agricola, revista lunara ilustrata din 1933). Astfel s-a obtinut o rasa ameliorata, pe care o cunoastem astazi sub numele de Bruna d’Andorra. Aceasta rasa este rustica, adaptata pasunatului, ceea ce face ca ea sa se preteze sistemului de crestere extensiva. Sistemul traditional de crestere a animalelor se bazeaza pe mici exploatatii adaptate climei din Pirinei, in care se ingrasa un numar foarte mic de animale, acestea fiind destinate in primul rand consumului familial sau vanzarii in vecinatate. In zilele noastre mai exista astfel de exploatatii: media numarului de animale de ingrasat in astfel de ferme este de aproximativ 35. Diferenta consta in faptul ca crescatorii de animale s-au unit si au infiintat o societate, Ramaders d’Andorra, care se consacra intre altele comercializarii carnii, ceea ce are drept consecinta o ameliorare a randamentelor acestor crescatori. Acest sistem traditional de crestere si de ingrasare a vacilor, in care toate animalele se nasc si sunt crescute in Andorra, bazat pe perioada de ingrasare in care concentratele sunt alcatuite dintr-un amestec de cereale si leguminoase, faptul ca se dispune de furaje pentru iarna, pentru completarea alimentatiei si faptul ca se dispune de pasuni de inalta calitate, confera carnii o anumita dispozitie a grasimii, care face ca produsul sa fie usor de taiat si suculent. Acest sistem traditional de crestere a animalelor este fara indoiala cel mai bun atu al carnii recunoscute si apreciate in Andorra. Toata carnea obtinuta conform acestor caracteristici este comercializata in Principatul Andorra.