Masa de Craciun este masa principala traditionala din din ziua de Craciun.
De pe masa nu lipsesc friptura de porc, sarmalele in foi de varza cu mamaliga, carnatii, caltabosii, piftia de porc, muraturile, cozonacul umplut cu nuci, stafide, mac sau rahat, colacii, iar ca bauturi tuica fiarta cu boabe de piper si zahar si vinul rosu. La aceste mancaruri traditionale, pentru aperitiv, pe langa leber, toba si sunculita, marea majoritate a gospodinelor adauga si salata boeuf, devenita aproape o reteta culinara traditionala.
Ceremonialul pregatirii mesei de Craciun incepe inca din ziua de Ignat, pe 20 decembrie cand, imediat dupa taierea porcului, gospodarii incep prepararea carnii si conservarea ei. Femeile si barbatii incep transarea si pregatirea slaninii, a caltabosilor si a sangeretelui. Gospodinele pun deoparte carne pentru sarmale, pentru friptura si osanza pentru prajituri.
In unele gospodarii din Valcea, o buna parte din carne se prajeste, se sareaza si se pastreaza in untura topita. In Moldova, spre Craciun se pun intr-un castron sub fereastra cate putin din toate mancarurile, fara a gusta insa din ele, iar noaptea se spune ca vine ursitorul si degusta din bucate. In Bucovina si in Moldova, din turtele facute de Craciun se pastreaza putin pana primavara, cand sunt puse intre coarnele vitelor la momentul pornirii acestora la arat. Colacii care se fac de Craciun se spune ca trebuie sa fie rotunzi precum Soarele si Luna.
Cu toate acestea, mancarurile romanesti traditionale sunt asemanatoare altor produse din bucataria europeana. Astfel, sarmalele sunt asemanatoare mancarii grecesti sau libaneze "dolma", dar cu umplutura de orez si condimente, carnatii sunt asemanatori celor englezesti, dar cu mai multa carne si mai condimentati, iar caltabosul este foarte asemanator unui "haggis" scotian.
