Legendele spun ca acest obicei isi radacinile in Evul Mediu, pe cand navalitorii turci au asediat cetatea Agnitei.
Atunci o tanara curajoasa pe nume Ursula s-a deghizat intr-un costum infricosator, a iesit din cetate si pocnind din bici facea zgomote asurzitoare ce i-au alungat pe turcii speriati. In secolele XVII-XVIII, obiceiul lolelor era strans legat de obiceiul inmanarii lazii de breasla noului staroste. Adunarea era insotita de lole, personaje amuzante, care aveau rolul de a proteja lazile de vecinatate.
Astazi, obiceiul se desfasoara sub forma unei parade deschise de capetenia breslei cizmarilor insotita de doi copilasi, simbol al ingerilor pazitori. Urmeaza apoi breasla croitorilor, breasla blanarilor si breasla dogarilor, fiecare dintre aceste bresle prezentand publicului mestesugurile traditionale, elemente si personaje specifice. Defilarea se incheie cu intonarea Imnului Transilvaniei apoi lolele alearga in grupuri pe strazi pentru a alunga spiritele rele prin pocnete de biciuri si zgomotul talangilor. .