In Moldova si Transilvania se practica chiraleisa, un obicei de purificare a spatiului si de invocare a rodului bogat ce are loc la Boboteaza.
Este organizat de copii dupa modelul colindelor. In ajunul sau în ziua de 6 ianuarie, grupuri de baieti intra în curtile oamenilor si înconjoara casele, grajdurile, holdele, sunând din clopotei, talangi, fiare vechi, rostind în cor versurile: “Chiraleisa, spic de grau,/ Pana-n brau,/ Roade bune,/ Mana-n grane!”/ In Bucovina, in dimineata acestei zile, oamenii aprind focuri, joaca in jurul lor si apoi sar peste ele, acest obicei numindu-se ardeasca. La Apa boteaza, mai toti romanii aprind paie si frunze si fac para mare si dupa ce se miceste para sar peste ea.
Cuvantul Chiraleisa are la origine o formula liturgica greceasca si in limba romana inseamna “Doamne miluieste!”. In aceasta zi, preotii sfintesc apele. Langa apa se face agheasma mare, din care oamenii iau si isi stropesc casele si vitele, pastrand restul in sticle, pentru leac. Se spune ca cine se arunca in apa in aceasta zi, va fi ferit de toate bolile si ca atunci cand preotul arunca crucea in apa, dracii ies si fug pe camp, insa ei nu sunt vazuti, ii pot vedea doar lupii. Spun batranii nostri ca daca in ziua de Boboteaza vremea e frumoasa, anul va fi bogat in pâine si peste.