Cred ca frumusetile locului a facut ca acest oras sa inspire atati oameni de cultura si de stiinta care s-au nascut, au copilarit sau au trait aici.
Municipiul Falticeni este situat intr-o zona deluroasa la limita de Vest a Podisului Suceava, localitatea dezvoltandu-se pe trei terase intre paraul Somuzul Mare si paraul Buciumeni. Municipiul Falticeni se afla la o distanta de 26 km fata de Suceava. Orasul Falticeni s-a constituit pe locul unor stravechi asezari rurale. Satul Soldanesti, actualul cartier de est – este atestat in 1384. Satul „Fulticeanii”, care avea sa dea numele asezarii urbane de astazi, este atestat intr-o mentiune documentara din anul 1435. Oficial, actul de nastere a targului dateaza din 8 august 1780, cand domnitorul Moldovei, Constantin Moruzi, a poruncit „sa se faca targ nou, la tinutul Sucevei”. Noul targ se nastea in punctul unde se incrucisau cateva drumuri comerciale importante. Avantul fortelor de productie si cresterea schimbului de marfuri au determinat, in a doua jumatate a secolului 18 stabilirea unui targ periodic la Falticeni. Targul (iarmarocul) de la 20 iulie – de Sfantul Ilie – a jucat un rol important in geneza orasului Falticeni. Cronicile anilor 1850 spuneau ca targul de la Falticeni este, dupa cel de la Leipzig, unul dintre cele mai insemnate din Europa.
Populatia orasului, formata in principal din negustori si agricultori, a evoluat numericeste in functie de activitatea comerciala, de viata economica si de implicatiile unor evenimente. In 1803 targul avea 400 de locuitori, in1830 2300 de locuitori, iar in 1859 numarul acestora urca la 12584. Populatia a scazut in 1890 la 9000 de locuitori. Cauza declinului demografic a fost decaderea importantei iarmarocului prin modernizarea capitalista a schimburilor economice, ceea ce a dus la scaderea functiei comerciale a orasului. Dupa Bucuresti si Iasi, Falticeniul este al treilea oras din tara ca numar de scriitori autohtoni. Raportat, insa, la numarul de locuitori, Falticeniul se situeaza pe primul loc in Romania. Falticeni a dat Romaniei zeci de oameni ai literelor de talie nationala si recunoastere mondiala. Orasul a format 16 academicieni, 12 generali, 60 de doctori in cultura si stiinta. Convingatoare fresca a vietii si creatiei unor personalitati ale culturii, artei si stiintei romanesti, “Galeria oamenilor de seamă” si-a deschis portile la 16 iunie 1972, in casa donata de scriitorii Horia si Vasile Lovinescu, sub directa îndrumare a cronicarului Eugen Dimitriu. Din bogatul lexicon al personalitatilor falticenene fac parte scriitorii Matei Milo, Nicolae Istrati, Ion Creanga, Mihail Sadoveanu, Anton Holban, Horia Lovinescu, Vasile Lovinescu, Nicolae Labiş, istoricii, criticii literari si filologii Eugen Lovinescu, Alexandru Lambrior, Mihai Gafiţa, Constantin Ciopraga, oamenii de teatru şi muzicienii Jules Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, Paul Calinescu, artiştii plastici Ion Irimescu, Stefan Soldanescu, oamenii de stiinta Dimitrie Leonida, Nicolae Grigoras, Vasile Ciurea, Mihai Băcescu. Enumerarea ar putea continua. Casa memoriala Mihai Sadovenua sau “Casa din deal”, de la nr.68, de pe strada Ion Creanga, a fost construita dupa planurile scriitorului care a locuit aici intre anii 1909 şi 1918. La “Casa din deal”. Mihail Sadoveanu a scris: “Povestiri de seară”; “Genoveva din Brabant”; “Apa morţilor” “Bordeienii” ;“Neamul şoimăreştilor” si alte romane si nuvele.
In muzeul de arata Ion Irimescu se gaseste cea mai mare colectie de autor din tara. Aici gasim peste 300 sculpturi si 1000 desene, care reflecta marile teme in jurul carora se tese universul sculpturii artistului: mitologia, maternitatea, muzica, omul ca model in univers. Prin structura si consistenta de date stiintifice, Muzeul Apelor „Mihai Bacescu” se constituie intr-o veritabila lectie de instructie si educatie, de pelerinaj in lumea mediului acvatic. Academicianul Mihai Bacescu a daruit muzeului peste 700 de exponate, intre care cateva pot fi considerate de exceptie: bureti de mare, corali, calmari, homari, stele si arici de mare. Sa nu uitam ca in oras se fac cunoscutii „Carnatii de Falticeni” de catre firma SC ROGELYA PROD SRL str. Ion Creanga, nr.69. Orasul are numeroase cladiri istorice, dar si imprejurimile merita sa fie vizitate. Astfel, ieşind din Falticeni prin sud, dupa 8 km intram in localitatea Baia. Aici, în evul mediu a fost prima capitala a Moldovei, sub domnia lui Dragos si probabil si in vremea lui Bogdan I, cu numele de Moldavia. Intr-un document din 1339 targul era considerat "cel mai mare oras" de la rasarit de Carpaţi. Din punct de vedere religios, Baia a fost un important centru catolic, in secolul al XIII-lea cativa misionari dominicani ridicand o biserica franciscana. Din cele patru biserici ortodoxe mentionate documentar, astazi se pastreaza doua, ambele monumente istorice.
In primul rand Biserica "Sf. Gheorghe" (Biserica AlbA) din Baia. Este ctitorita de Stefan cel Mare in 1467, dupa batalia victorioasa impotriva ostilor invadatoare ungare conduse de regele Matei Corvin. Este cladita in plan dreptunghiular din piatra bruta si cioplita. Boltile si turla sunt refacute din caramida. I se spune Biserica Alba pentru ca nu a fost pictata. Forma actuală se datorează refacerii dintre anii 1906-1915. Si apoi Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia, o ctitorie a domnitorului Petru Rares din anul 1532. Biserica are pictura interioara cit si pictura exterioara , realizata tot in timpul lui Petru Rares intre anii 1535-1538. Daca vrem sa gasim branzeturi traditionale renumite, in zona, nu ne ramane decat sa cautam producatorii traditionali aflati in comunele care leaga orasul Falticeni de Suceava sau Gura Hunorului precum: SC LACTOTRIO 2001 PROD Horodnicei; SC STRUGURELU POIANA si SC GOGAN LACTO-PROD din Poiana marului; SC AGAPIE VASCOM SRL din Malini; MOLDOMILCH SRL Cornul Crucii.