Infiintarea pajistilor ecologice


Factorul care conditioneaza sporirea productiei zootehnice este hranirea rationala a animalelor pe baza asigurarii unui volum indestulator de furaje pentru fiecare specie de animale.

 

 

O sursa importanta de furaje o constituie pajistile temporare, pentru care sunt necesare o serie de masuri care sa duca la cresterea considerabila a productiei si calitatii acesteia in urmatorii ani.

 

Obtinerea unor productii cat mai ridicate de furaje de pe pajistile temporare depinde în mare masura de speciile si soiurile folosite, de tipurile de amestecuri, fertilitatea solurilor.

 

In comparatie cu tehnologiile aplicate la alte culturi agricole, prin tehnologii adecvate in covorul vegetal peren se poate realiza cel mai rapid si mai complex echilibru ecologic pe lantul trofic sol – planta – animal – om. Tinand seama de aceste considerente, valoarea covorului vegetal format din graminee si leguminoase perene, ca resursa naturala cu utilitate practica pentru om, capata conceptului de dezvoltare durabila.

 

Sistemul furajer este conceput ca un sistem de informare si decizie. El cuprinde un ansamblu de mijloace de productie, de tehnici si procese tehnologice prin care se asigura corespondenta intre resursele de furaje (sistemele de cultura) si necesarul de hrana pentru animale (sistemele de crestere a animalelor), prin intermediul sistemelor de furajare (nutritie). Ca atare, cele 3 componente ale sistemului furajer (sistemul de cultura, sistemul de furajare si sistemul de întreţinere a animalelor) se condiţionează reciproc si numai abordarea globala a sistemului in intregime permite elaborarea de solutii viabile, care sunt capabile sa asigure funcţionalitatea lui, eficienta practica si  pastrarea echilibrului ecologic.

 

Asupra productivitatii si calitatii pajistilor actioneaza atat factorii naturali (sol-clima-planta) cat si factorii tehnologici, din care fertilizarea are un rol important.

 

Aplicarea gunoiului de grajd pe pajişte este necesara deoarece acesta este un ingrasamant organic complet, care imbogateste solul in elemente nutritive, microelemente, microorganisme, etc. De exemplu la aplicarea unei doze medii de 30 t/ha gunoi de grajd se aduce în sol 150 kg azot, 60 kg fosfor, 180 kg potasiu, 90 kg calciu, si peste 7000 kg materie organică. Continutul mai redus de fosfor face ca sa se recomande ca odată cu gunoiul de grajd să se încorporeze in sol si 25-30 kg fosfor.

 

Alegerea speciilor in concordanta cu cerintele pedoclimatice joaca un rol important. Productiile obţinute la coasa a doua variaza intr-un an nefavorabil intre1627 kg s.u/ha - la varianta (Medicago sativa 60% + Festuca arundinacea 20% + Dactylis glomerata 20%; fertilizat cu gunoi de grajd) si 980kg s.u/ha la varianta (Trifolium repens 60% + Medicago sativa 20% + Dactylis glomerata 10% + Festuca arundinacea 10%; nefertilizat). Dupa cum observam productii mai bune la amestecurile de seminte se obtinut in variantele ingrasate cu gunoi de grajd. Dintre amestecurile semănate, fertilizat si nefertilizat, producţia cea mai buna s-a obtinut la amestecul unde avem 60% lucerna , ceea ce ne arata ca in condiţii de seceta lucerna este una din plantele ce se adaptează relativ bine.

 

Amestecul de graminee si leguminoase perene si fertilizarea au influenţat compozitia chimica a furajului. Cantitatea de proteina bruta a crescut odata cu mărirea cantitati de azot osciland intre 12,8 -15,8%. Structura amestecului a influenţat pozitiv continutul in proteina bruta a furajului.

 

In sistemul de agricultura durabila rolul covorului vegetal peren se amplifica, el dobandind valente de utilizare multifunctionala. Integrat in structura culturilor din fiecare ferma, pe langa utilizarea ca resursa furajera, covorul vegetal peren devine rezervatie a biodiversitatii (suprafaţa de compensare ecologica) pentru flora si fauna grav afectate prin tehnologiile intensive practicate pe terenurile arabile din marile zone agricole, precum si mediu de conservare si ameliorare a peisajului natural specific.

 

In sistemele de agricultura durabila valoarea de utilizare a covorului vegetal reprezinta indicatorul sintetic de evaluare tehnica, economica si ecologica a acestui component al sistemelor la care ne referim.

 

In continutul indicatorului valoare de utilizare se includ: randamentul covorului vegetal in substante nutritive pentru animale, conversia productiei vegetale in productie animala, gradul de reciclare a substantelor pe lantul trofic, capacitatea de compensare ecologica si eficienta economica a utilizarii multifunctionale.

 

Variantele de amestecuri care se folosesc in infintarea pajistilor ecologice temporare sunt:

 

  • Trifolium repens 60%+Dactylis glomerata 40%;

  • Trifolium repens 50%+Dactylis glomerata30%+Festuca arundinacea 20%;

  • Medicago sativa 60%+Festuca arundinacea 20%+ Dactylis glomerata 20%;

 


Cautare