Carnea ecologica trebuie sa provina de la animale din rase traditionale si selectate in acest scop.
Aceste animale vor fi nascute, crescute si exploatate in sistem ecologic, extensiv cu acces obligatoriu la pasune si intretinere in sistem nelegat. Marimea fermei depinde de resursele furajere proprii. Fermierul trebuie sa respecte o incarcatura maxima de 2 UVM/ha. Intretinerea in aer liber, formarea grupurilor conform necesitatilor de comportament, realizarea accesului permanent la pasune vara si scoaterea in padocuri in timpul iernii sunt cerintele fundamentale pentru cresterea vitelor de carne in sistem ecologic. Adapostirea si confortul animalelor consta in apropierea animalelor de mediul lor natural.
Adaposturile trebuie sa asigure urmatoarele cerinte fiziologice, igienice si de productie: suprafata de 1,5-5 m.p./cap la tineret 0-6 luni; suprafata de 10 m.p./cap si un volum de 25 m.c./cap la tineret peste 6 luni; acces la padoc; pardoseala intreaga, cu asternut bogat, si cu gratar pe zonele limitate de depunere a dejectiilor. Suprafata mare de pasune este hotaratoare pentru productia de carne. Conversia fermei la productia ecologica se realizeaza in doi ani pentru pajisti sau culturi perene, 12 luni pentru bovinele de carne, si 6 luni la vacile de lapte.
Carnea ecologica de vita provine de la: femele in varsta mai mare de 3 ani; vitei hraniti in special cu lapte; taurasi si vitele de 12-18 luni. Carnea ecologica reprezinta 2% din piata carnii, iar in viitor se estimeaza sa cresca la 20%. Pe fiecare produs trebuie sa apara eticheta corespunzatoare ceruta de legislatie. Taierile au loc in locuri destinate pentru acest scop. Tineretul la ingrasat in sistem ecologic se valorifica in special pentru preparea mancarurilor dietetice, etc.