Satisfacția vieții și fericirea se regasesc în zonele rurale unde dezvoltarea are loc din interior.
Reconstrucția zonelor rurale nu înseamnă restaurarea unei societății care a prioritizat creșterea economică, ci dezvoltarea unei societăți bazate pe un model regional circulator. In această viziune, este esențial să construim modelul din interior pe baza industriilor primare, sa investim pentru a circula capitalul la nivel de regiune și încuraja afacerile noi. Vom folosi abilitățile cetățenilor nostri cât mai mult posibil si vom reconstrui mijloacele de trai durabile utilizând în același timp punctele forte ale climatului natural regional, revizuind agricultura și pescuitului, aplicand policultura și agricultura fara chimicale, sau recicland produsele secundare. Nu in cele din urma vom pune accent pe agricultura de familie si pe promovarea agriculturii ecologice.
Este important sa scapam de sistemul de sacrificii. Într-o societate bazată pe creștere, există două grupuri distincte: unul care impune sacrificii fără a-și asuma responsabilitatea și unul care este forțat să facă sacrificii (cu alte cuvinte, este sacrificat). Societatea de azi este în beneficiul zonelor urbane, al marilor corporații, al industriilor secundare și terțiare, în timp ce zonele rurale, industriile primare, natura și mediul sunt toate cu forța sacrificate. Modelul de dezvoltare rurala din interior poate fi create in fiecare subregiune prin dezvoltarea unor sectoare agricole, a punctelor gastronomice locale, a fabricilor mici si mijlocii de produse alimentare, textile, sau artizanat, a institutiilor financiare, sociale, de mediu, de publicitate si de promovare a diverselor energii regenerabile.
„Localitatea rurala natala” nu se limitează la locul în care oamenii s-au născut și au crescut, ci si la noii fermieri, la oamenii care se întorc la agricultură după pensionare, la oamenii care se mută înapoi la tara, pentru a acorda importanță altor lucruri decât cele bazate pe economică, cum ar fi relațiile umane și conexiunile cu natură și peisajul. Ceea ce Romania ar trebui să vizeze cu adevărat astăzi este de a deveni o țara cu omeni fericiti intr-o lume fericita. Pentru asta trebuie sa comutăm de la un program national doar monetar la un program national de viață fericita. Trebuie să recunoaștem încă o dată faptul că nu există nimic mai important decât viața însăși, care inseamna printre altele si relatia dintre bunicii de la tara si nepotii de la oras, care se vor intoarce intr-o zi pentru a face aceasta dezvoltare regional si a oferi putere comunitatilor rurale si urbane in in care traiesc.
