Parcul National Glaciar este o zona protejata natural, cu o suprafata de 566 560 hectare, situat in nordul Muntilor Stancosi, din statul Montana (SUA) si traverseaza frontiera in provincia Alberta (Canada).
Parcul National Glaciar este deschis tot anul dar cele mai multe servicii turistice sunt oferite in perioada mai-septembrie din cauza ninsorilor excesive.
In parc sunt peste 50 de ghetari activi, si 200 de lacuri. Drumul "Going-to-the-Sun Road", ingust si intortocheat, avand lungimea de 80,4 km, ofera posibilitatea traversarii parcului de catre autoturisme, de la sfarsitul lunii iunie si pana la mijlocul lunii august. Parcul National Glaciar a fost locuit de indienii din triburile Blackfeet, Shoshone, Cheyenne, si Flathead. El a fost declarat zona naturala protejata printr-un ordin al Congresul SUA, in 1910. Incepand din anul 1891, aici s-au construit numeroase hoteluri si cabane.
Cel mai mare lac din Parcul National Glacier este Lacul McDonald. Acest lac de apa curata are 16 km lungime, 1,6 km latime si 130 m adancime. Hotelul McDonald Lodge construit in 1913 ofera si azi, peste 100 de camere si este una din 350 de cladiri listate in parc. Animale din toate speciile traiesc in Parcul National Glaciar, precum: capre, elani, lupi, cerbi, ursi, vulturi, etc.
Multe rulote cu excursionisti au fost atacate, anual, de ursii grizzly, iar turistii sunt instruiti si avertizatii atunci cand poposesc in parc. In 1932, un drum a fost construit pentru a conecta Parcul National Glaciar de Parcul Waterton in Canada. Cele doua rezervatii sunt acum cunoscute sub numele Waterton Glacier International Peace Park. Parcul a devenit site "Rezervatie a Biosferei", in 1976, si site "patrimoniului mondial", in 1995.