Țara Năsăudului este locul în care educația, tradițiile și meșteșugurile au învins timpul!
Ținutul Năsăudului este cunoscut prin frumusețea tradiției folclorice și dragostea pentru valorile naționale cultivate prin școlile locului. Orașul Năsăud este inima „Țării Năsăudului” și a reușit de-a lungul vremii să dea României o parte dintre cei mai ilustre minți, printre care Rebreanu și Coșbuc. Dragostea pentru tradiții a localnicilor a rămas neatinsă și astăzi, Valea Sălăuței și a Someșului fiind împânzite de meșteri populari, de muzee și de ateliere meșteșugărești, între care se numără patru 'tezaure umane vii': cojocarul Nicolae Bacea din Tureac, creatoarea de costume populară din Tureac, creația de costume populară din Ana Bodescucăre Coasă, din ultima judecătură. din Runcu Salvei, și creatorul de instrumente muzicale Nicolae Sava, din Bistrița.
Devenită Patria Costumului Popular, Țara Năsăudului se poate lăuda cu două recorduri mondiale atestate de Gunnis Book în anul 2017 – Cea mai mare adunare de oameni îmbrăcați în port popular (9643 persoane) și Cel mai mare joc tradițional românesc (9506 persoane). Județul Bistrița-Năsăud are cel mai frumos costum popular din țară, clopul cu pană de păun fiind „piesa de rezistență” a costumului popular bărbătesc, element unic în istoria populară din România. Pentruca i n Țara Năsăudului costumul popular este la el acasă, în localitatea Salva se află deschis un muzeu privat al costumului popular .
Obiceiurile populare s-au constituit în relație cu sărbătorile creștine, sau paleocreștine, cu viața agrară din cele patru anotimpuri și cu viața pastorală, asigurând o cupolă magică și spirituală unor evenimente din viața comunității. Craii de la Mocod este un obicei care face parte din ciclul sărbătorilor populare de primăvară, fiind înrudit cu „Plugarul”, „Tânjaua” și „Ieșitul întâi la arat”, ceremonii agrare practice în zona Maramureșului. George Coșbuc referindu-se la originea „Crailor” a apreciat că este un obicei specific războinic, aducând aminte de felul cum își aleg popoarele primitive căpeteniile lor, la echinoxiul de primăvară. În ținutul Năsăudului, obiceiul „Crailor” este prezent numai la Mocod și se performanță în cele trei zile de sărbători ale Paștelui.
Există obiceiuri legate de ciclurile vieții omului care sunt amplificate de către comunitățile în serbări sau festivaluri. Cel mai cunoscut dintre acestea este legat de obiceiul nunții: Festivalul Județean de Folclor “Alaiul Nunților de pe Valea Bârgăului” . În cadrul acestui festival sunt prezentate diferite secvențe din ceremonialul de nuntă în forma specifică Văii Bârgăului: pețitul miresei, „tocmala”, strigături la mire și la mireasă, „jocul mireșea în bani”, „strigătura la găină”, „datul colacului la soacră”, „datul cămășii la mire”.
Astazi, Tara Nasaudului se poate mandri cu multe Puncte Gastronomice Locale, fiecare nascut din dragoste pentru traditie si din dorinta de a pastra vie ospitalitatea satului romanesc. Un preparat traditional din zona este cunoscuta Placinta dun Runcu. Se spune că o femeie din sat pregătea bucatele pentru o nuntă și, pentru că îi mai rămăsese aluat și brânză, le-ar fi folosit, rezultând astfel plăcinta de Runc. De atunci, toate femeile din sat la început să pregătească această plăcintă pe care să-și asume vizitatorii sau să degustați toate sărbătorile din sat.
Pentru această plăcintă e nevoie de făină, brânză de vacă și brânză de oaie, două – trei ouă, drojdie și praf de copt. Prepararea este simplă. În făina pe care o vom frământa se face, la mijloc, o groapă în care se pregătește plămădeală, cum se spune prin partea locului. Aceasta înseamnă că se pun ouăle, drojdia și puțin zahăr, apoi se frământă făina, cu apă și se lasă la dospit. Separat se pregăteşte umplutura. Se fărâmițează brânza de vacă, la fel procedăm și cu brânza de oaie, o brânză ustunoaie pentru că este puțin iute și pișcă pe limbă. Amestecăm brânza cu puțin praf de copt. După ce a dospit, întindem aluatul care trebuie să nu fie mai gros de un deget, întindem umplutura deasupra, după care să se ruleze și să se pună într-o tavă unsă cu puțin ulei. Se lasă la dospit pentru circa un sfert de oră, apoi se bagă în cuptor, la copt. Se taie și se poate servi.