Gardurile vii care mărginesc câmpurile arabile în peisajele bocage oferă multe servicii ecosistemice.
Peisajele bocage promovează diversitatea plantelor în câmpurile arabile Cu toate acestea, ele sunt adesea percepute ca zone de reproducere pentru buruieni, care sunt adesea considerate ca nedorite. Cercetătorii de la INRAE, în colaborare cu echipe de la Universitatea din Rennes au studiat impactul peisajelor bocage asupra buruienilor. Rezultatele lor, publicate în Journal of Applied Ecology, arată că peisajele bocage favorizează diversitatea buruienilor fără a le crește abundența în câmpurile arabile. De fapt, datorită efectului lor pozitiv asupra diversității vegetației, gardurile vii ar putea chiar promova gestionarea durabilă a buruienilor și conservarea biodiversității în câmpurile arabile. În anii 1950, producția agricolă din Franța a luat o întorsătură. Considerate o piedică pentru mașinile agricole și o sursă potențială de dăunători, buruieni, insecte etc., gardurile vii au fost în mare parte îndepărtate pentru a face loc unor câmpuri uriașe de monocultură. Combinat cu apariția agrochimicelor, acest model de agricultură intensivă s-a dovedit a fi foarte eficient. Acum, însă, modelul este reconsiderat, în principal din cauza impactului său negativ asupra biodiversității și sănătății.
Gardurile vii adăpostesc o gamă largă de plante sălbatice care se pot răspândi în câmpurile arabile, crescând astfel abundența buruienilor. Dar ele pot avea efecte pozitive și asupra microclimatului, parametrilor solului, ciclului apei și biodiversității în câmpurile arabile. De fapt, o eterogenitate mai mare a mediului în peisajele bocage ar putea promova diversitatea buruienilor, permițând diferitelor specii de plante să găsească condițiile ecologice necesare dezvoltării lor. Cercetările au arătat că peisajele bocage care conțin rețele dense și complexe au favorizat diversitatea buruienilor fără a le crește abundența, indiferent de metoda de producție, convențională sau organică. Aceste observații ar putea fi probabil explicate prin creșterea eterogenității mediului observată în peisajele bocage. Diversificarea comunităților de buruieni este considerată un factor cheie în prevenirea dominației celor mai competitive buruieni. În plus, ar putea promova biodiversitatea și serviciile ecosistemice asociate, cum ar fi polenizarea, combaterea biologică a dăunătorilor și descompunerea materiei organice. Aceste rezultate deschid perspective promițătoare pentru dezvoltarea de noi sisteme durabile de gestionare a buruienilor, menite să păstreze biodiversitatea în câmpurile arabile.
In afara de Franta si in alte tari este promovata diversitatea plantelor în câmpurile arabile. Aproape toată Irlanda de câmpie este caracterizată de peisajul bocage, ca o consecință a agriculturii pastorale care necesită îngrădire pentru gestionarea efectivelor. Aproximativ 5% din suprafața terestră a Irlandei este dedicată gardurilor vii, zidurilor de câmp și drumurilor de acoperire. În zonele mai fertile acestea constau de obicei din maluri de pământ, pe care sunt plantate sau sunt colonizate de copaci și arbuști; această vegetație poate da impresia unui peisaj împădurit, chiar și acolo unde este puțina pădure. Acest model de peisaj cu gard viu a fost în mare parte stabilit la sfârșitul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, o perioadă în care Irlanda era practic lipsită de păduri naturale.