Perdelele forestiere sunt centuri de protectie create din arbori asezati pe sute de metri, care pot flanca terenuri agricole, cursuri de apa, sau drumuri.
Perdelele protectie ne ofera viata si avantaje imense, de o valoare mult mai mare decat lemnul din trunchiurile copacilor care le formeaza. Ele protejeaza solul de eroziune si culturile agricole de vanturi puternice, care le culca la pamant si le usuca. Tot ele functionează ca niste canale naturale de irigatie pentru culturi, transportand umiditatea de la cursuri de apa inspre campuri indepartate prin radacini si frunze. Sunt vase comunicante care pot transforma o zona arida intr-o gradina bogata. Sub protectia arborilor dintr-o retea bine intretinuta, roadele pamantului depasesc asteptarile, viata salbatica infloreste, iar microclimatul se schimba in bine: mai umed, mai racoros, mai productiv. Pentru a se proteja de seceta, romanii au plantat la inceputul secolului trecut o vasta retea de perdele forestiere care traversa Baraganul, Dobrogea si ajungea in Basarabia. Insa politicile agrare din ultimele decenii au dus la defrisarea barierelor verzi pentru mai mult teren cultivabil. Perdelele forestiere ale Romaniei au fost in mare parte rase si inlocuite cu canale de irigatie, un demers ineficient si nesustenabil. Dupa Revolutie, palcurile de arbori care au mai ramas au fost taiate pentru lemn de foc, iar pompele de apa si tevile de alimentare din sistemele de irigatii, au ajuns la fier vechi.
Romania nu duce lipsa de terenuri agricole, ci de o viziune pentru a le folosi sustenabil. E de ajuns sa treci granita la bulgari ca sa vezi cum arata sudul Dobrogei in timpul monarhiei romanesti care controla Cadrilaterul. Spre deosebire de noi, vecinii nostri de la sud nu si-au taiat perdelele forestiere. Iar asta se vede in fertilitatea pamantului bulgar. Nu-i putin lucru sa ai o recolta cu 50% mai mare in ani secetosi, la adapostul perdelelor forestiere. Turmele ciobanilor dau si ele cu 30% mai mult lapte si traiesc mai bine la umbra lor. Comunitatile prospera acolo unde arborii n-au fost taiati, fiindca ecosistemul are nevoie de ei pentru a-si duce la capat procesele complexe. Dar in sudul Dobrogei, cel putin, nu mai vedem copaci decat in curtile oamenilor. Acum, ne confruntam tot mai frecvent cu ani de seceta acută. Climatologii ne spun ca situatia se va inrautati. O simtim deja pe pielea noastră: raurile se subtiază, lacurile seaca, in locul lor avem viituri si furtuni care iau casele pe sus. In urmatorii 30 de ani, stratul de zapada va scadea la jumatate in zonele de campie, iar temperatura medie va creste cu 1,5 grade Celsius, intr-un scenariu optimist. Sudul Romaniei, Granarul Europei, va deveni o stepa arida, cu largi zone desertice. In ultimul deceniu, Statul a platit despagubiri de 330 milioane euro fermierilor afectati de seceta. Cu acesti bani, Romania putea planta 40.000 de km de perdele forestiere, cat sa inconjoare Pamantul pe la Ecuator. Nu ca oamenii n-ar trebui sa mai primeasca ajutor, dar fara investitii în perdele forestiere, seceta devine noul normal, iar banii vor seca și ei curând.
Pentru a îndeplini condiţia de „Autostradă Verde”, finantata, de acum inainte de Uniunea Europena, orice autostrada va avea un culoar de expropriere de 100 de metri lăţime (standardul este de 70 metri) pentru ca infrastructura secundară (drumuri tehnologice, laterale etc.) să poată fi transformată în pistă de biciclete, să aibă perdea forestieră și stații de încărcare pentru mașini electrice. Guvernul României a aprobat pe 31 august 2022 o ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie, prin care se finanteaza toate tipurile de perdele forestiere, precum perdelele: de-a lungul autostrazilor si drumurilor nationale, din jurul localitatilor, de pe campurile agricole si de-a lungul cursurilor de apa.