Din punct de vedere al importantei alimentare a legumelor obtinute in „sistem de cultura ecologie", se poate mentiona faptul ca valoarea nutritiva este data de calitatea superioara alegumelor obtinute in mod „ecologic".
Exista deosebiri esentiale foarte importante intre legumicultura conventionala bazata pe pesticide si ingrasaminte chimice (produse de sinteza) si legumicultura ecologica. Legumicultura reprezinta sectorul cel mai afectat de poluare, datorita caracterului intensiv, reprezentat prin: multitudinea de specii, soiuri, hibrizi etc, efectuarea de culturi succesive si asociate, precum si obtinerea productiilor ridicate obtinute la unitatea de suprafata, iar pentru toate acestea necesita utilizarea de insecto-fungicide, stimulatori, erbicide si ingrasaminte chimice. In agricultura ecologica potentialul productiv al speciilor si soiurilor trebuie mentinut prin alte procedee tehnologice care sa inlocuiasca in principal utilizarea de produse de sinteza (mentionate anterior) si numai cele admise de legislatia din domeniu. In asemenea conditii productiile „ecologice" au valori mai ridicate in raport cu cele obtinute in sistem clasic. In legumicultura ecologica este necesara si obligatorie folosirea asolamentelor si rotatiei culturilor – care devine astfel cel mai important aspect tehnologic.
Culturile ce definesc intensivitatea (asociate si succesive) se practica tinand seama de principiile si regulile productiei ecologice. Legumicultura „ecologica" se practica pe suprafete mai restranse, in ferme cu suprafete mici in special de „tip familial", iar actuale ferme romanesti de subzistenta sunt ideale pentru practicarea legumiculturii ecologice. Lucrarile de pregatire a terenului cat si cele de intretinere trebuie sa respecte regulile impuse, reducandu-se cele mecanice si utilizandu-se mult mai mult forta de munca manuala. Se folosec cu precadere soiuri si hibrizi cu rezistente la atacuri de agenti patogeni si chiar populatiile locale mai adaptate la conditiile de mediu din zona. Productiile obtinute sunt mai mici decat cele obtinute in cultură clasica, insa veniturile sunt mai mari deoarece produsele „ecologice" se valorifica la preturi superioare iar subventiile agricole sunt mai mari. In fermele legumicole ecologice se practica sistemul traditional, artizanat de procesare sub forma de zacusca, ghiveci, muraturi, bulion, etc., asigurandu-se astfel o mai buna integrare a productiei in ferma. Tot ca activitatea integratoare reprezinta cresterea pasarile de curte inchise sau libere (in culturile de cartofi se pot lasa liber curcile care consuma cu placere gandacii de Colorado sau printre straturile de legume lasate ratele care consuma melcii). Legumicultura ecologica este considerata o agricultura a viitorului, pentru ca pastreaza sanatatea „solului" si a „omului" respectiv a „planetei". Fiecare activitate umana atat in domeniul agriculturii cat si in afara ei, trebuie sa tina seama de „legile naturii" si cel putin de acum inainte sa fie „respectate”.
