Agroturismul si atitudinea populatie rurale



Primul lucru la care ne gandim cand vorbim despre agroturism este acela al conflictul ce se poate crea intre populatia indigena si vizitatorii straini.

S-a vazut in mai multe randuri ca exista multe prejudecati la tara, dar exista si o forma de ospitalitate specifica locului.

In interiorul si in vecinatatile localitatilor rurale s-au dezvoltat produse agroturistice diverse, de la statiuni turistice rurale precum Bran, Praid, etc., pana la ceva mai restranse legate de anumite produse traditionale, mestesugaresti, agrement (pescuit), sport (calarie).

 

De cele mai multe ori, dezvoltarea agroturistica a fost o optiune locala. Sunt doar cateva judete care au avut initiative de multa vreme. E vorba de Suceava, Alba, Brasov, Harghita, Sibiu si cam atat. In ultima vreme sunt si alte judete cu potential turistic rural care s-au orientat spre turismul rural. Este vorba de Caras Severin, Hunedoara, Covasna, Neamt, Maramures, Bihor, Arad, Cluj, Mures, Bistrita, Gorj, Arges, Valcea, Prahova, Dambovita, Buzau, Vrancea, Bacau, Tulcea, Constanta.

 

Sa nu uitam nici restul de judete care au, de asemenea, resurse turistice deosebite. Trebuie sa amintim ca aceste resurse pot fi: naturale (elemente geomorfologice, de clima, de flora si de fauna, peisaje, zacaminte de substante minerale si alti factori) si antropice (monumente arheologice, situri arheologice, monumente, ansambluri si rezervatii de arhitectura, monumente si ansambluri memoriale, monumente tehnice si de arta, muzee, elemente de folclor si arta populara.)

 

Pentru comunitatile rurale agroturismul este o sursa de locuri de munca si de venituri de baza sau suplimentare nu numai pentru omul obisnuit, ci si pentru bugetul institutiilor locale.

 

Sunt stimulate sau apar activitati noi legate de artizanat, exploatarea agricola, echipamente si amenajari turistice, constructii, etc. Astazi, in numeroase tari din lume, turismul este considerat ca suportul principal al dezvoltarii locale durabile. Cred ca populatia rurala trebuie reeducata in vederea redescoperii valentelor culturale rurale.

 

Nu trebuie ca romani sa renunte la cultura si traditii pentru a semana cu vizitatorii lor occidentali. Acestia vin in Romania pentru cea ce avem noi cultural deosebit. Am vazut ca satele transilvanene care pastreaza atmosfera taraneasca specifica, sunt luate cu asalt de catre turistii straini incantati de cel vazute si traite.

 

Agroturismul favorizeaza un schimb social intre populatia rurala si turistii veniti din alte colturi ale tarii sau din strainatate. In general, aceste doua populatii au moduri de viata si culturi diferite. Contactul dintre aceste doua populatii poate fi o sursa de conflict.

 

Atitudinea populatiei rurale din Romania poate influenta puternic perceptia pe care vizitatorii o vor avea asupra produsului agroturistic. Ea este o dimensiune esentiala a produsului turistic si nu poate fi neglijata.

 

Cred ca va trebui ca inainte de apromova ruralul turistic romanesc sa ne reintoarcem la ospitalitatea si la spiritualitatea romaneasca. Si va trebuie educatie in acest sens. Iar administratiile locale rurale sa se gandeasca ca proiectele de promovare trebuie sa fie legate de cele de educatie a populatie rurale.

 

Sa nu uitam ca vesnicia s-a nascut la tara. Si ca turistii vor sa gaseasca vesnicia in satele romanesti, respectiv sa redescopere marea bucurie sufleteasca.

 

 



Cautare