Ziua de 18 octombrie este o sarbatoare pastorala dedicata lupului.
Lucinul deschide sarbatorile toamnei, respectiv: Filipii de Toamna, Filipul cel Mare, Vovidenia, Suntandrei, Noaptea Strigoilor, Zilele Bubatului, etc., ce formeaza un scenariu ritual de innoire a timpului. Pana la mijlocul secolului trecut, sarbatoarea era pregatita cu mare fast, fiind data care marca strangerea lupilor in haite, urmata de împerecherea lor. Lupul a fost un animal deosebit de respectat în spatiul carpatic, fiind investit cu un rol sacru. In Ziua Lucinului, ciobanii obisnuiau sa tina post si sa faca rugaciuni, pentru ca turmele sa le fie ferite de lupi. Lucinul a preluat numele Sfantului Apostol si Evanghelist Luca, praznuit in aceeasi zi de Biserica Ortodoxa.
Lupul sta sub semnul Lunii si este considerat de tarani drept patron al iernii înfrigurate. Lupul nu este vazut doar ca distrugator al turmei, ci si ca singurul animal ce poate vedea dracii, alunga bolile copiilor mici si ce poate calauzii sufletul mortului. Copiii bolnaviciosi sau slabiti fizic primeau in aceasta zi, nuele de Lupu, pentru ca bolile sa nu-i atinga. Oamenii din satele de la munte, dar in special pastorii, sarbatoreau simplu, nemuncind in acea zi. Totodata, era interzis prelucrarea lanii, a pieilor de oi si a parului de animale, nu se umbla cu acul, foarfecele, nu se taia nimic iar femeile nu se pieptanau.
Acum se repara acoperisurile, se macina faina pentru iarna intreaga, se punea la conservare patrunjel, morcovi, telina, sfecla, bostani. In octombrie, daca frunzele pomilor se ingalbenesc si cad repede, anul ce urmeaza va fi roditor. Vitele nu mai ies la pascut iarba verde pe izlazuri, ci se trec pe nutret uscat, scroafele se duc la vier, se scot ultimii cartofi din pamant, se ara miristile si multe altele. Nu se împrumuta nimic in acea zi si nu se pronunta cuvantul „lup“. De Lucin este recomandat spalatul rufelor cu apa clocotita, pentru a oparii gura lupului.