Potrivit metodei naturale de a planta pomi fructiferi, trebuie sa lasam toate crengile de dedesubtul altoiului intacte.
Cand plantam pomii, ii ingropam bine si acoperim zona cu mulci sau cu pietre din apropiere. Stratul de mulci tine umezeala inauntru, se descompune si serveste ca fertilizant.
Pietrele stabilizeaza pomul apasand pe radacini, iar condensul se strange sub ele, ceea ce e de ajutor pentru pomul proaspat plantat. Pietrele echilibreaza, de asemenea, temperatura. In sfarsit, un numar mare de rame pot fi gasite sub ele si asigura pomului excremente valoroase si pline de nutrienti. Multe alte ajutoare importante, cum ar fi soparlele, naparcile si gandacii de pamant, gasesc un mediu propice între pietre.
Odata ce am plantat pomul, seman in jurul lui seminte ale unor plante care ajuta la imbunatatirea solului. Sunt potrivite mai ales plantele-pionier, cu radacini adanci, cum ar fi lupinul, sulfina, lucerna. Radacinile lor adanci ajuta la aerisirea solului si impiedica apa sa se acumuleze in stratul de la suprafata. Pomii fructiferi sunt in mod special sensibili la acumularile de apa. Se opresc din crestere, nu mai dau recolta asteptata si sunt predispusi la boli si daunatori.
Trebuie sa evitam locul expus vanturilor, prea cald, rece, umed sau uscat, si cu sol copact. Pentru a imbunatati conditiile locale trebuie sa creem microclimate, cum ar fi baterii solare naturale, perdele de vant sau straturi suprainaltate, pentru a oferi pomilor protectie fata de fenomenele naturale respective. Pentru a imbunatati calitatea solului, semanam comunitati de plante precum cele mentionate mai sus. Trebuie intotdeauna sa observam pomii indeaproape, astfel incat sa simtim cand sunt fericiti. Vom recunoaste imediat, dupa culoarea frunzelor si a scoartei, daca un anumit pom este in mediul potrivit sau nu.
(Sepp Holzer - Permacultura)