Miracolul agrotehnic din regiunea Machakos, Kenya

Kenya este favorizata de faptul ca are o zona de mare altitudine cu un bun potential agricol.

Tehnicile de conservare a solului pentru zonele montane sunt bine dezvoltate, iar activitatile de conservare care sunt realizate de catre grupurile de auto-ajutorare din zona Machakos, sunt deosebit de eficiente. Machakos are reputatia de a fi regiunea cu cel mai bun sol si cu cel mai bun sistem de conservarea a apei din Kenya. Succesul a depins de puterea grupurilor de conservare formate in marea majoritate de catre femei. Conservarea umiditatii si a solului a condus la randamente mai bune și mai fiabile a culturilor. Terenul din Machakos este deluros si supus eroziunilor. Primele lucrari de conservare a apei au fost realizate in anul 1940 dar primele masuri cu adevarat de conservare a solului si apei s-au realizat in anii 1970 cand oamenii erau nerabdatori sa asculte sfaturile, si sa participe la activitatile de conservare. Primele actiuni au fost platite dar politica a devenit rapid una de participarea voluntara la actiunile de conservare. Miracolul s-a realizat deoarece: eroziunea solului era o probleme serioasa si urgenta; a existat o tehnica de terasare excelenta cu efecte deosebite asupra productiilor agricole; a existat grupuri puternice si active de auto-ajutoare pregatite, instruite si dispuse sa lucreze la proiectul de conservare. Terasele "Fanya-juu" pun accent pe conservare a solului si apei. Se sapa un sant iar pamantul din sant se arunca in susul pantei pentru a forma un dig de protectie in fata apelor. Obiectivul tehnic este de a pastra precipitatiile cazute pe terasa lucrata si de a mentine sol intact in fata eroziuni. Rezultatul final este crearea unor conditii deosebite pentru culturile agricole, datorita crestere cantitatii de apa disponibile, iar pe termen lung, conservarea solului.

Fiecare ferma este supravegheata pentru a vedea daca este nevoie de o scurgere pentru a se proteja surplusul de precipitatii, care mai este cunoscut ca si "sant de infiltrare". Alinierea teraselor este supravegheata de-a lungul conturului folosind un nivel de linie simpla. Distanta dintre terasele depinde de panta terenului. Ierburile furajere pot fi plantate pe partea de sus a teraselor pentru a proteja pamantul. Cu aceste furaje se tin vitele din ferma. Santurile sunt folosite in special pentru a iriga plantatiile de banane, care au nevoie de mai multa apa. Realizarea teraselor necesita o cantitate considerabila de munca fizica, dar acest lucru a fost bine inteles de catre oamenii din Kenyei, si s-a fost dovedit a fi eficace. Pe langa terase s-au efectuat si ale lucrari agrotehnice precum: benzi inierbate de-a lungul conturului; plantare de arbori; protectia canalelor; controlul pasunatului; aratura de-a lungul curbei de nivel, etc. De asemenea nu se taie copacii pentru lemn de incalzit ci numai crengile groase de la baza coroanei. Lucrarile de conservare a solului sunt efectuate in mod normal de catre grupurile de auto-ajutor si decid care membru al grupului are nevoie de lucrari de conservare, iar apoi se intalnesc si executa lucrarea de terasare impreuna. In anul 1988 grupurile de auto-ajutor au primit 4000 de unelte de lucru (lopeti, sape, macete, tarnacoape, rangi si roabe) pentru a executa lucrarile de conservare. Exista peste 3.000 de grupuri inregistrate in regiunea Machakos. Fiecare grup are intre 20 si 150 de membrii. Aceste grupuri au fost coloana vertebrala a povestii de conservare cu succes a solului din Machakos. Vederea unui grup de 150 de oameni care sapa impreuna o terasa si canta in acelasi timp, este impresionanta! Pe langa agricultura, barbatii din Machakos confectioneaza statuie din lemn iar femeile impletesc cosuri pentru a transporta alimente in pietele locale si in cele din Nairobi, capitala tarii.

 

 


Cautare