REPER RURAL "Ferma de bubaline cu circuit inchis"

Bivolii din tara noastra pot fi crescuti in ferma pentru productia de lapte si carne, atata ca produs ecologic, cat si ca produs traditional.

Bivolii, cunoscuti in terminologia de specialitate bubaline, isi gasesc stramosi comuni cu celelalte forme de bovine. Importanta bubalinelor, trebuie interpretata prin valoarea economica a acestora, raportata la zona de formare si de raspandire, la posibilitatile de extindere si de valorificare a unor teritorii in care taurinele nu se pot adapta si nu asigura productii corespunzatoare. Bubalinele reprezinta circa 10%, din efectivul mondial de bovine. In tarile mari crescatoare, bubalinele aduc un important aport economic, in conditii in care alte specii de bovine sunt neadaptabile sau realizeaza niveluri de productie mult inferioare. Printre tarile mari crescatoare de bubaline se inscriu: India, Pakistan, Vietnam, Egipt, Nepal. Cresterea bubalinelor in tara noastra este o activitate traditionala. Bubalinele au patruns in spatiu carpato-dunarean odata cu migratia hunilor si avarilor, prin sud, din Bulgaria.

Conditiile geoclimatice specifice cresterii bubalinelor sunt marcate de forme de relief putin inalte, cu soluri slab evoluate, argilo-iluvionale, cu fertilitate naturala scazuta, drenaj slab si foarte slab, cu reactie acida si regim agrohidric defectuos. Vegetatia naturala din arealul de crestere a bubalinelor este mai putin valoroasa, bogata in specii mezohidrofile si hidrofile in care predomina Nardus stricta sau asociatii de Agrostis tenuis cu Festuca rubra, Agrostis stolonifera, Festuca pratensis, Alopecurus pratensis cu Poa pratensis, in functie de solul de referinta. In Romania, exista un efectiv total de bubaline de 62.100 capete repartizate majoritar in judetele: Bihor, Bistrita Nasaud, Brasov, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj si Sibiu. Cele mai mari efective de bubaline se gasesc in judetele Salaj (14.300 capete), Cluj (10.100 capete), Maramures (6.500 capete), Bihor (5.600 capete), Brasov (5.400 capete), Satu Mare (4.400 capete). In judetele Sibiu, Brasov, Cluj directia principala de exploatare este pentru productia de lapte, iar in judetele Salaj si Bihor pentru carne si lapte. Numarul total de ferme de crestere a bubalinelor cuprinse in Controlul Oficial al Productiei este de 78, Bistrita Nasaud - 4 ferme, Brasov - 1 ferma, Cluj - 72 ferme, Salaj - 1 ferma, cu un efectiv total de 275 capete bivolite si 2 turmaci.

In judetul Brasov, care are o traditie indelungata in cresterea bubalinelor, se gaseste Statiunea de Cercetare si Productie pentru cresterea Bubalinelor - Sercaia, unica din tara pentru aceasta specie. Principala zona de raspandire a bubalinelor brasovene este Tara Fagarasului, unde, in competitie directa cu taurinele au o eficienta sporita in valorificarea vegetatiei de slaba calitate. Bivolii si-au gasit aici adapostul si utilitatea, adaptandu-se perfect mediului, oamenilor, sporind fertilitatea pamantului si usurandu-le munca. Ca insusiri de productie, bubalinele se preteaza, in principal, la exploatarea pentru productia de lapte si carne. Pe langa aceste caractere de productie mixta, aceasta specie se utilizeaza si ca forta de tractiune in efectuarea unor activitati agricole si de transport. Productia de lapte a bubalinelor este in jur de 1.700 litri pe lactatie, cu 132 kg grasime pura si un procent de grasime de 7,49%.


Laptele de bivolita are o compozitie complexa si se caracterizeaza printr-o pondere ridicata in substanta uscata si grasimi, superioara laptelui produs de catre toate celelalte specii de animale de ferma. De asemenea, are un continut ridicat in vitamine si compusi minerali. Astfel, valorile reprezentative ale componentelor principale din laptele de bivolita sunt: (in g/100 g lapte): substanta uscata total – 17,4; grasimi – 7,4; proteine – 4,1; cazeina – 3,4; albumine – 0,6; lactoza – 4,8; subst. Minerale – 0,7; calciu - 185 mg/100 g lapte; fosfor - 137 mg/100 g lapte; Aceasta compozitie confera calitati nutritive precum si calitati tehnologice deosebite laptelui de bivolita. Din lapte de bivolita se pot obtine preparate foarte apreciate de consumatori: branzeturi care se fabrica intr-o gama foarte variata de sortimente, cum sunt Mozzarella, Cheddar, Karnal, Surati la care se adauga branza telemea de bivolita produsa in tara noastra; produse cu continut ridicat in grasime, respectiv smantana, untul si gheea; preparate dietetice acide: iaurtul, chefirul.

De la animalele sacrificate se obtin carcase cu o greutate medie de 200 kg. Cele mai importante criterii de apreciere a productiei de carne obtinuta sunt: masa corporala la momentul valorificarii, care este de dorit sa fie cat mai mare si la varste cat mai timpurii; conformatia corporala; gradul de "'imbracare in muschi". Cresterea bubalinelor este dependenta la aceasta data de realizarea unei valorificari superioare a productiilor in special prin procesarea laptelui in produse specifice si desfacerea acestora la export. Principalele elemente ce preocupa pe crescatori privesc aplicarea unui program de ameliorare a bubalinelor, care are in vedere urmatoarele obiective: masivizarea tipului de bubaline actual, prin cresterea taliei la 138 cm si a masei corporale la peste 600 kg la bivolitele adulte, cu o buna dezvoltare a dimensiunilor de lungime a trunchiului, profunzime pronuntata a toracelui si largimi sporite in general, precum si un tren posterior masiv; se urmareste cresterea adancimii toracelui la peste 55% din inaltimea la greban; ridicarea potentialului genetic in directia productiei de lapte la peste 1900 kg lapte si 145 kg grasime si 100 kg proteina; concomitent, se va apela si la imigratia de gene valoroase, prin utilizarea de material seminal din rasa Murrah si eventual, din rasa Nili-Ravi. Statiunea de Cercetare si Productie pentru Cresterea Bubalinelor Sercaia are un rol principal in realizarea si difuzarea acestui progres.

Aparenta liniste a bubalinilor nu trebuie sa ne faca sa uitam obisnuinta acestor animale de a se misca in grup si de a se freca cu mare forta de barierele care trebuie sa fie robuste si in mod special studiate. Functionalitatea grajdului este legata de corecta constructie a diferitelor elemente ce o compun, dar mai ales de integrarea lor, luand in considerare spatiile, miscarile, exigentele de bunastare ale animalelor si usurinta muncii operatorilor.Particulara conformatie si dimensiunile relative ale gatului, capului si coarnelor, creeaza mereu probleme in ceea ce priveste adoptia unui front de furajare capturant. Rezultate bune se obtin cu adoptia unui front de furajare cu doua bare cea din partea inferioara mobila si reglabila in inaltime. Acesta trebuie sa fie asezat in fata pentru a asigura o mai corecta pozitionare in iesle si pentru a evita orice leziune a animalului.

Statiunea de Cercetare pentru Cresterea Bubalinelor (Str.Campului 2, Sercaia, judetul Brasov) cuprinde o ferma zootehnic si o ferma vegetala. Ferma zootehnica (biobaza experimentala) are un efectiv de bubaline care variaza intre 350-400 capete. Acest efectiv constitue materialul biologic necesar desfasurarii experimentelor din programul de cercetare al statiunii si pentru producerea de material de prasila. Sistemul de exploatare cu circuit inchis, precum si respectarea tehnologiilor si a normelor sanitar veterinare au contribuit la mentinerea starii de sanatate a intregului efectiv care este indemn la bolile infecto-contagioase. Ferma vegetala in suprafata de 535 ha teren agricol, asigura furajele necesare efectivului de bivoli din unitate. Structura furajera permite alcatuirea unor ratii adecvate pe stari fiziologice, varsta si nivele de productie

 

 

 

 

 


Cautare