Am lucrat 12 ani ca inginer agronom la doua CAP-uri si am avut posibilitatea sa cunosc foarte bine sistem cooperatist, inainte de 1989.
CAP-urile era condus de obicei din presedinti care-si faceau liceul la seral dand ca mita carnat, caltabos, palinca sau vin. Dupa ce isi faceau seralul se considerau mari intelectuali si dadeau lectii si indicatii pretioase celor cu multi ani de facultate si practica agricola.
CAP-ul era condus de asemenea si de un consiliu de conducere din care 99% erau parvenitii sistemului socialist, respectiv informatorii securitatii si cei cu carnet rosu de partid. Acestia i-si primeau recompesele in bani si natura. Daca eu ca inginer sef primeam 10 saci cu grau si porumb de la magazie, ca drept in natura, acestia primeau cel putin de trei ori mai mult pentruca scriau despre mine tot felul de prostii sau ridicau degetele in sus cand vroia partidul sa ma sanctioneze.
Mai presus de presedinte era secretarul de partid pe CAP. In ultimii ani de comunism, acestia erau alesi din oameni semianalfabeti sau chiar analfabet. In perioada 88-89 aveam ca secretar de partid un cioban analfabet. Eu trebuia sa-i fac, materialul pentru sedintele de partid, in care trebuia sa ma critic pe mine si tot eu sa-l citesc. Binenteles ca nu eram batut in cap sa scriu de rau despre mine, asa ca spre supararea lui ma scriam si lucruri pozitive privind munca mea.
I-mi aduc aminte ca am gasit o carte extraordinara prin 1987 care vorbea despre democratia in cooperativele agricole. Este adevarat ca autorul cartii facea o comparatie dintre cooperativa socialista si cea capitalista, ca sa scoate in evidenta avantajele sistemului socialist. Dar fara sa vreau m-am indragostit atunci de modelul francez de cooperativa agricola. Nu va spun ce am patimit atunci cand am vorbit intr-o plenara de partid care sa tinut in sala festiva de la primarie despre faptul ca vreau sa introduc in Romania modelul francez de integrare agricola pe verticala si pe orizantala. Le-am vorbit atunci pentru prima data despre faptul ca democratie inseamna consultare, dialog si compromis. Imi aduc aminte ca printre cei care m-au condamnat atunci, cu mare manie proletara, sunt cativa azi, tot acolo unde i-am lasat cu 22 de ani in urma.
Toata lumea se plange ca era rau pentru cooperatori pe vremea lui Ceausescu. Va spun ca era foarte bine pentruca se fura enorm. Conducerea formata din presedinte, contabil sef, magazioner, merceolog, mecanic si sofer formau o gasca de hoti. Ei furau cu masina. Faceau afaceri in stil mare, dar in nume personal. Apoi erau brigadierii, socotitorii, sefii de atelaje care furau cu carutele din camp si le dadeau la neamuri, la cei cu care imparteau banii pentru zile om, sau la cei care le dadeau bautura pe gratis, etc. Si in ultimul rand furau cooperatorii care muncea in acord global. Daca aveam productii de 8000-9000 kg de porumb boabe la hectar in parcele unde lucram complet mecanizat, pe cele unde sapam si recoltam cu membrii cooperatori nu faceam mai mult de 2000-3000 kg/ha de stiuleti. Iar din asta le mai dadeam 30% ca acord global. Erau pline santurile de coceni in perioada de doua luni cat recoltau ei portia data in acord global. Asa ca dupa cum vedeti furau toti. Si tractoristii furau cu buncarul de la combina sau cu remorca. Doua sau trei combine nu descarcau complet in perioada de recoltat si seara la sectii se imparteau cateva tone de bucate in mod fratesc.
Dupa 1898 am lucrat si in agricultura de stat. Acolo nu furau membrii cooperatori ci angajatii de la director, pana la tractoristi si zilieri. Cand am vazut in 1997 cat de mult se fura m-am dus la directorul de atunci si i-am zis ca vreau sa raman in somaj pe motiv de sanatate. De fapt chiar ma durea inima cand am vazut atati oameni de la politie, de la garda, sau de la alte organe de conducere judetene, cu bilete de la directorii mei. Cand am plecat de la IAS m-am simtit cel mai liber om din univers.
Dupa revolutie posiblitatea de a face in Romania o cooperativa pe model francez cu integrare pe verticala era foarte redusa. In judetul Arad, doar un presedinte de CAP, a reusit acest lucru. Si a reusit pentruca la el la CAP a fost stopat furtul, iar cooperatorii au avut incredere ca acest om le va da, dupa ce raman intr-o forma asociativa, cat le-a promis. Acest domn, a avut sprijinul partidului atat inainte de 89 cat si dupa. Facea parte din sistem, si deci putea sa fie ajutat sa faca acest lucru. Sistemul avea nevoie de un exemplu pozitiv, pentru a se putea fura in alta parte, in continuare, in stil “mafiot”
Cred ca fermierii romani au mandrie si prejudecata. Unii se mandresc pe motiv ca au profitat de sistem mai putin decat altii. Ceilalti au prejudecati fata de formele asociative, crezand ca sunt furati astfel mai mult. Mai bine se lasa sa fie furati de intermediari sau de distribuitori decat sa colaboreze intre ei la nivel de produs pentru a stopa fenomenul de hotie.
Americanii nu au mustrari de constiinta. Ei fac afaceri si colaboreaza fara mandrie sau prejudecata. Ba mai mult iti spun de la inceput: ”Nu ma intreba cum am facut primul milioan de dolari!?”
Ii mai rog inca odata, pe fermierii romani, dupa 22 de ani, ca sa facem macar o cooperativa agricola pe model francez de integrare atat pe verticala cat si pe orizontala. Nu trebuie decat sa ne adunam si sa practicam democratia in agricultura. Adica sa ne consultam, apoi sa dialogam si atunci cand mai avem vederi diferite sa facem cate un compromis din care sa castigam fiecare.
Oare este asa de greu?
Autor: inginer agronom anonim