Producatorii a cinci alimente traditionale - carnatii de Plescoi, branza de burduf din zona Branului, virsliul din Hunedoara, pita de Pecica si salamul de Nadlac - vor incepe anul acesta intocmirea documentatiei pentru obtinerea protectiei europene de denumire geografica.
Obtinerea protectiei de denumire geografica ofera o serie de avantaje producatorilor, printre care faptul ca doar cei inregistrati pe lista de producatori mai pot realiza produsul respectiv dupa obtinerea siglei de calitate, potrivit directoarei executive a Oficiului National al Produselor Traditionale si Ecologice Romanesti (ONPTER), Lucia Romanescu.
„O zona ce are un potential şi a generat traditii de prelucrare si preparare a produselor alimentare si agricole si unde se realizeaza niste produse merita sa primeasca aceasta protectie. Odata primita, doar producatorii mentionati in lista au voie sa mai obtina produsul cu acel nume, si doar ei se pot bucura de drepturile si de avantajele acelui produs. Avand un produs cu Indicatie Geografica Protejata, incepi sa te bucuri de notorietate cu acel produs, capeti renume si un traseu comercial unic“, a declarat Lucia Romanescu, intr-un interviu acordat NewsIn.
"La carnatii de Plescoi sunt doi producatori din zona Buzaului, la branza de burduf in coaja de brad din zona Bran-Sibiu-Arges sunt implicate asociatiile crescatorilor de ovine, la produsul virsli (carnat din oaie sau din porc in mat de oaie, care se consuma fiert - n.r.) din zona Hunedoara-Alba sunt sapte producatori, la pita de Pecica, din judetul Arad, sunt trei producatori, iar la salamul de Nadlac sunt doi. Fermierii au multe retineri in a se grupa, ceea ce tine lucrurile pe loc. Dupa ce se strang in asociatii, oficiul nostru are atributia de a oferi asistenta tehnica pentru intocmirea documentatiei. Aceasta este verificata de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) si se acorda protectia la nivel national, apoi este trimisa la Bruxelles pentru a o primi pe cea europeana. Obtinerea protectiei dureaza circa un an si jumatate sau chiar doi, deoarece exista un singur organism pentru toata Europa“, a mai mentionat directorul executiv al ONPTER.
Lucia Romanescu a mai spus ca, in afara de cele cinci produse, mai sunt multe altele pentru care producatorii isi doresc sa faca demersurile pentru obtinerea protectiei europene de calitate, insa nu sunt convinsi inca sa faca acest pas, din dorinta de a nu impartasi retetele sau tehnologiile de obtinere. Aceasta a adaugat ca, in prezent, ONPTER realizeaza campanii de informare in tara privind avantajele produselor cu Indicatie Geografica Protejata.
„A mai aparut interes si pe zona de lactate si de legume, precum rosiile de Curtici sau varza de Socodor, dar pe sectorul de legume-fructe inca studiem regimul semintelor, care e mai special, fiind necesar sa fie inregistrate. De asemenea, kurtos kalacs cu producatori din Covasna si Harghita este un produs pentru care se doreste protectia de calitate si pentru care, probabil, se va incheia o protectie transfrontaliera cu Ungaria, care si-a exprimat dorinta de a face dosar comun cu Romania“, a precizat Lucia Romanescu.
Sursa: www.gds.ro