Dezonoarea Wall Street-ului si succesul cartii “Shop Class as Soulcraft” (“Scoala de meserii ca temei al eticii”) a lui Matthew B. Crawford, un intelectual care a plecat din lumea academica si s-a facut mecanic de motociclete, nu sunt probabil coincidente.
Dupa ce in SUA au disparut milioane de locuri de munca, cugetarile filozofice ale lui Crawford despre revalorizarea lucrului manual au atins un punct sensibil in constiinta americanilor, devenind rapid un best-seller la nivel national si generand o multime de comentarii.
N-a fost doar un semn ca americanii pierduti in recesiune incep sa empatizeze cu muncitorii de rand, ci s-a pus sub semnul intrebarii insasi utilitatea muncii celor cu gulere albe.
Pe langa aceasta carte, al carei subtitlu este "O cercetare asupra valorii muncii", Richard Sennett, sociolog din New York, a adus anul trecut un omagiu celor ce presteaza activitati fizice in cartea sa "Mesterul".
Reality show-uri ca "Prada mortala" ("Deadliest Catch"), despre pescuitorii comerciali de crabi, sau "Camionagiii de la Pol" ("Ice Road Truckers"), care urmareste transportatorii de marfuri grele pe traseele din apele inghetate ale nordului Canadei si al Alaskai, au atras audiente record.
Miscarea care promoveaza hrana produsa pe plan local a inspirat nenumarati oameni sa-si planteze zarzavaturi in gradina, in timp ce in California, asa-numita Maker Movement (Miscarea Mesterilor) ii atrage pe cei cu aplecare spre mecanica si pe cei interesati de mestesuguri la festivaluri unde schimba ponturi despre construirea si repararea a mii de lucruri, de la iPod-uri la biciclete.
De la zilele miscarii "inapoi la pamant" din anii '60 si '70, munca facuta cu propriile maini nu a mai fost privita in culori atat de roz.
Sursa: www.gazetadeagricultura.info