In general, nevoia de pascut a vlastarilor tineri si decojirea pomilor, scade cand animalele salbatice gasesc destula mancare.
Este nevoie sa semanam si sa plantam culturi de protectie in cantitati suficiente pentru ca pasarile, caprioarele, iepurii si soarecii sa aiba cu totii ceva de mancat. Multe plante, cum ar fi napii porcesti, diverse specii de trifoi si hrişca, sunt plante bune pentru distragerea atentiei si folosite pe post de culturi de ingrasamant verde. O varietate de arbusti fructiferi este buna pentru a distrage caprioarele si a le tine departe. Pentru a preveni cojirea pomilor, se va planta mai multe salcii in zona, si mai ales in fata povarnisurilor. Caprioarele prefera sa decojeasca mai degraba acesti arbusti decat pomii fructiferi, pentru ca sunt mai fini si mai elastici. Plantele care servesc drept ingrasamant verde ofera caprioarelor oportunitatea de a le paste, ca plante care le distrag atentia.
In caz de pericol mare se face o solutie de casa din unguent de oase, ulei de in, var stins, nisip fin de cuart si balegar proaspat de vaca. Pentru a stropi trunchiul pomilor se foloseste mai mult ulei si mai putin nisip. Unguentul de oase are un miros intens si de durata si este respingator pentru caprioare. Mirosul intra in scoarta si persista multi ani. Daca mirosul solutiei incepe sa dispara si pomul este amenintat, nisipul de cuart ramane si creaza o senzatie neplacuta intre dinti.
Alte metode posibile pentru a preveni pagubele rezultate in urma decojitului sunt plantele de protectie cu spini, ca trandafirii salbatici, dracila si porumbarul. Vlastarii tineri ai acestor plante sunt pascuti mai greu, astfel incat vor deveni tufisuri si vor proteja pomii fructiferi din spatele lor.
Sepp Holzer – Permacultura