În lumea noastră din ce în ce mai urbanizată, orașele se confruntă cu provocări tot mai mari, multe dintre ele legate de alimentație.
Sistemul nostru alimentar actual nu reușește să furnizeze alimente sănătoase și durabile persoanelor și contribuie la probleme precum schimbările climatice, risipa și inegalitatea economică. Cu toate acestea, orașele pot face parte din răspunsul pentru a aborda unele dintre aceste probleme. Orașele pot concepe și implementa politici alimentare care să-și împuternicească comunitatea, să facă călătoria de la fermă la furculiță durabilă, să promoveze o utilizare fără deșeuri a resurselor și să asigure că oamenii au diete sănătoase și durabile. De fapt, orașele dețin o mare putere de a îmbunătăți regenerarea sistemului nostru alimentar.
Cu toate acestea, pentru ca această transformare urbană să fie posibilă, există un punct care nu poate fi trecut cu vederea: comunitățile locale și cetățenii trebuie să fie implicați în proiectarea politicilor și să co-creeze politicile care îi vor afecta. Proiectul Food Trails a folosit „Strategia UE Food 2030” ca cadru de ghidare, concentrându-se în special pe cei patru piloni ai săi. Pe lângă nutriție, circularitate și schimbări climatice, există pilonul „Inovare și abilitare a comunităților”, care își propune să asigure implicarea comunităților în dezvoltarea strategiilor alimentare care să răspundă nevoilor acestora.
Când un oraș încurajează procesele de elaborare a politicilor incluzive și implică mai multe părți interesate, promovează inovația și își împuternicește comunitățile. Această abordare colaborativă – chiar dacă uneori provocatoare – permite crearea unui sistem alimentar care aduce beneficii reciproce atât orașului, cât și locuitorilor săi. Unele dintre procesele participative pe care o municipalitate le poate adopta sunt: implicarea tuturor părților interesate relevante într-o problemă specifică înainte de a lua măsuri; încurajarea dezvoltării consiliilor pentru politici alimentare; implicarea activă a comunităților vulnerabile prin identificarea liderilor locali care pot acționa ca intermediari și pot reduce decalajul dintre oraș și aceste comunități; crearea unui canal deschis de comunicare cu cetățenii și ținerea acestora la curent cu proiectele în derulare; colaborează cu organizații, mediul academic și experți externi pentru a integra cunoștințele disponibile și pentru a facilita procesele și negocierile.