Pe la inceputul lunii martie, imediat ce vremea incepe a se incalzi si zapada se topeste, prin paduri apare leurda (ALLIUM URSINUM), cautata de ursii care ies din hibernare, pentru a face o cura de detoxificare, dar si pentru a-si pune sangele in miscare.
Probabil de aceea, planta se mai numeste si usturoiul-ursului. Leurda are frunze alungite, precum lacramioara, cu care adesea se confunda, gustoase si sanatoase, care, ca si spanacul, se folosesc in alimentatie, la supe, ciorbe si salata, si flori albe, cu miros puternic. Leurda actioneaza ca un adevarat "detergent intern", avand capacitatea de curatire a sangelui, ficatului, stomacului si intestinelor, mult mai activa decat usturoiul. Pentru a beneficia de toate calitatile plantei, se recomanda ca primavara sa se faca o cura de patru saptamani, cu frunze proaspete, care pot fi culese de la margine de padure sau, mai comod, cumparate din piata.
De la miros, gust si proprietati terapeutice, leurda are calitati asemanatoare cu cele ale usturoiului. In compozitia sa, leurda are cam tot ce-i lipseste omului din organism primavara: vitaminele A si C, sulf, ulei eteric, saruri minerale de calciu, fier, fosfor, sodiu, cupru si adenozina, o substanta care reduce colesterolul si impiedica formarea trombilor. In plus, sunt evidente efectele antiseptice, bactericide, antitoxice, diuretice, hemostatice, hipotensive, antisclerotice, vermifuge si stimulatoare ale peristaltismului intestinal si ale contractiilor uterine. Preparatele de leurda, infuzie, suc sau vin, sunt de folos in numeroase afectiuni, interne sau externe. Intern, leurda, ca remediu naturist, are efecte benefice in bolile gastrointestinale, ca diaree acuta si cronica, dizenterie, indigestii, insuficienta biliara, colici abdominale, balonari si in distrugerea viermilor intestinali, inclusiv limbrici.
In bolile cardiovasculare, leurda curata sangele de substante toxice, reduce hipertensiunea arteriala, scade nivelul colesterolului si previne accidentele vasculare. In afectiuni ale aparatului respirator, se recomanda persoanelor cu bronsite, tuberculoza pulmonara si infectii la nivelul cailor respiratorii superioare. Leurda se recomanda cu precadere persoanelor in varsta deoarece are capacitatea de a intari memoria, combate momentele de lapsus, amneziile, insomniile, ametelile de dimineata, starile depresive, tensiunea la nivelul capului si starile de anxietate si neliniste. In bolile renale, leurda curata rinichii si vezica urinara, favorizeaza urinarea si elimina excesul de acid uric, fiind de un real ajutor suferinzilor de guta. Extern, leurda se foloseste sub forma de cataplasme, in combaterea reumatismului degenerativ, dar si in boli cronice de piele, cum ar fi eczeme, herpes, rani greu vindecabile, scrofuloza ori contra buboaielor. Leurda poate fi pusa in salate, in combinatie cu salata verde, frunze de papadie si spanac, iar in supe si ciorbe poate fi asociata cu urzicile, stevia, spanacul. Se pot face sandvisuri cu unt si leurda amestecata cu patrunjel, tocate marunt.
Leurda vegeteaza pe pajisti, stancarii sau turbarii din zonele subalpina si alpina (1500 – 1900 m). I se mai spune ceapa de munte. Mai exista o specie numita ceapa victoriei, prazul alpin sau prazul de Caucaz (ALLIUM VICTORIALIS). In Japonia, aceasta planta se numeste gyōja ninniku (usturoiul ascetic) si este de mult un vis pentru fermierii din prefectura Miyagi sa-l introduca in cultura. Odata ce au aflat de beneficiile plantei pentru sanatate, au dorit s-o transforme intr-o leguma speciala pentru piata. S-au aplicat mai multe metode de cultivare in regiunea Ishinomaki Miyagi, si pana la urma au reusit. Cei cativa fermieri locali, implicati in proiect, au realizat un prin pas spre visul de a cultiva leurda, in sistem comercial.