Ceapa rosie "MAKO", Ungaria

Cultivatorii de ceapa din regiunea Mako, Ungaria, au obtinut, prin munca asidua, cu multa grija prin selectie individuala, o varietate de ceapa de buna calitate, cu denunumire de origine DOP.

Makói vöröshagymasau Makói hagyma(Allium cepa L.) este o planta din familia liliaceelor care s-a adaptat foarte bine conditiilor naturale din regiunea Makó. Caracteristicile Makói vöröshagymasau ale Makói hagymacare pot fi atribuite mediului geografic sunt: continut ridicat de substanta uscata, gust puternic si durata de conservare lunga. Unicele varietati utilizabile sunt Makói CR(rezistenta la climat) Csanádsi Makói Bronz.

Ceapa are un bulb sferic, ușor alungit de-a lungul axei longitudinale, iar diametrul sau este cuprins intre 35 și 80 mm. Foile exterioare sunt de culoarea bronzului, stralucitoare, in mai multe straturi stranse si protejeaza perfect foile interioare. Interiorul cepei este de culoarea fildesului, tare si compact. Datorita tehnologiei de cultivare specifice regiunii Makó si climei uscate de la sfarsitul verii, ceapa are un continut ridicat de substanta uscata, de peste 16 %, depasind cu mult media. Se pastreaza bine un timp indelungat, incolteste tarziu si isi pastreaza valorile nutritive de-a lungul intregii ierni. Umiditatea sa redusa o protejeaza de strica

Metoda de cultivare in doi ani:

In cazul metodei de cultivare In doi ani, din semintele mici ale florilor (asa-numitele seminte negre) se obtine prin plantare deasa ceapa mica, numita si arpagic, care va constitui materia prima (materialul saditor) pentru ceapa obtinuta anul urmator.

Pentru cultivarea arpagicului solul trebuie sa fie plat, semi-compact, sfarmicios, fara tendinta de a forma bulgari, cu continut mare de humus si substante nutritive si cu pH neutru (altfel spus, caracteristicile solului din regiunea Makó).

In cazul rotatiei culturilor este esential ca ceapa sa nu fie replantata mai repede de cinci ani.

Producerea arpagicului: Aratura executata la mare adancime in luna octombrie a anului anterior, apoi nivelarea brazdelor in primavara. Insamantarea se realizeaza la sfarsitul lui februarie — inceputul lui martie, intr-un pat germinativ nivelat, cu pamant fin, in randuri unice (cu distanta de 20 de cm intre ele) sau duble (cu distanta dintre ele cuprinsa intre 5 si 30 cm), cu 100-120 kg/ha de samanta (25-28 milioane seminte/ha), la o adancime de 3-3,5 cm. Se indeparteaza partea uscata din tulpina plantelor ajunse la maturitate pana la mijlocul lunii august. Apoi acestea sunt scoase din pamant, se indeparteaza pamantul de pe ele, sunt lasate sa se coaca, dupa care sunt transportate si clasificate dupa marime. Arpagicul clasificat trebuie depozitat in cursul toamnei in saci cu tesatura rara. In luna noiembrie, procesul de cultivare tipic regiunii Makó începe cu un tratament termic. Tratamentul termic previne de fapt formarea mugurilor de floare, astfel incat in al doilea an nu apare tulpina florala care face ceapa inutilizabila. In timpul tratamentului termic, arpagicul este incalzit treptat pentru a ajunge in 12 zile de la 3-5 °C la 30-32 °C si, in functie de marime, este tinut la aceasta temperatura intre 30 si 60 de zile (timp in care este incalzit la 32-35 °C timp de 10 zile), dupa care este racit treptat pana la temperatura de semanare de 10-14 °C.

Obținerea cepei de consum:

In cultivarea Makói vöröshagymasau a Makói hagyma, ceapa finala (de consum) se obține in al doilea an. Primavara, arpagicul scos din instalatia de tratament termic este curatat, tratat impotriva daunatorilor si apoi semanat pana la sfarsitul lunii aprilie in solul care se incalzeste treptat. Exigențele privind pregatirea solului si rotatia culturilor sunt aceleasi ca si pentru arpagic. In functie de marime, cantitatea semanata este de 15-25 bucati pe metru liniar, la o adancime cuprinsa intre 3 si 5 cm.

Este important ca ceapa sa dispuna de substantele nutritive necesare, sa fie indepartate buruienile si ca planta sa fie protejata integral, iar acest lucru sa fie insemnat in jurnalul de pulverizare. Recoltarea are loc in a doua parte a lunii august (scoatere din pamant, uscare la soare, cules, transport), dupa care ceapa este depozitata si comercializata.

Metoda de cultivare anuala  (din seminte )  

Cultivarea anuala incepe prin semanarea, in luna martie, a 5-7 kg/ha de seminte (900 000-1,1 milioane seminte/ha) de ceapa anuala” inmultite prin utilizarea stocului genetic de arpagic a Makói vöröshagymasau Makói hagyma” In perioada de vegetatie, operatiunile de cultivare si recoltare sunt aceleași ca cele pentru ceapa obținuta din arpagic, insa perioada de vegetație este mai lunga, recoltarea se face la mijlocul lunii septembrie, iar acest tip de cultivare se poate asigura doar in conditii de irigare.

Ceapa recoltata trebuie depozitata intr-un loc uscat, bine ventilat si racoros, deoarece in asemenea conditii aceasta poate fi conservata mai mult decat celelalte varietati, pana in luna aprilie-mai a anului urmator, fara degradarea semnificativa a calitatii ei.

Ceapa Makói vöröshagymasau Makói hagymaeste clasificata, ambalata si etichetata de producator sau in alta parte sub directa supraveghere a producatorului sau a reprezentantului acestuia, in aria geografica definita, in saci de plasa de 0,5, 1, 2, 5 10 si 15 kg sau in vrac, in lazi de 15, 20, 25 și 50 kg, respectiv in ambalaje individuale continand 3, 5 sau 10 bucati. Exista insa posibilitatea utilizarii ai altor tipuri de ambalaje. Produsul poate fi reambalat in afara ariei geografice definite.

Legatura:

Factori naturali:

Ceapa originară din Asia centrala s-a adaptat foarte bine la caracteristicile regiunii Makó. Solul regiunii s-a format din aluviunile raului Mures, care isi schimba cursul in mod constant. Este un sol de tip loes si aluvionar, bogat in substante nutritive si oligoelemente, semi-compact, sfarmicios, plat, bine aerat si drenat, caracteristici care au un impact favorabil asupra calitatii cepei.

Principala caracteristica a climatului regiunii Makó o reprezinta vara uscata si calda. Soarele din timpul perioadei de vegetație (2 100 de ore soare/an), temperaturile constant ridicate (30 de zile toride, temperatura medie de 18,1 °C, suma temperaturilor 3 340 °C), precum si efectul conjugat al acestor factori (85-90 de zile de vară) au drept rezultat dezvoltarea calitatilor intrinseci ale Makói vöröshagymasau Makói hagyma. Dezvoltarea varietatii de ceapa Makói vöröshagymasau Makói hagyma, necesita zile lungi, de 15 ore de lumina/zi, lucru asigurat in regiunea Makó datorita caracteristicilor climatice amintite anterior. In lunile iulie-august uscate si lipsite de precipitatii dezvoltarea bulbului incetineste, frunzele si radacinile se usca. Ceapa devine mai densa, continutul de substanta uscata creste, foile exterioare se subtiaza si se formeaza coaja inchisa, tare (ca o platosa) si culoarea bronzului.

Datorita continutului de substanta uscata astfel obtinut si cojii in mai multe straturi, stransa, tare (bine-inchisa la gat), Makói vöröshagymasau Makói hagymapoate fi pastrata timp indelungat.

Factori umani: In regiunea Makó ceapa rosie se cultiva de mai multe secole. Dupa incetarea ocupatiei turcesti, regiunea a fost repopulata, iar populatia a crescut rapid, ceea ce a condus la divizarea terenului in parcele mici si la o penurie de terenuri. In secolul al XIX-lea, trei sferturi din populatie era constituita din tarani fara pamant, obligati sa cultive intensiv micile lor terenuri arendate. In acest scop, acestia au ales ceapa rosie, a carei coaja si interior erau utilizate in mod extensiv in medicina populara.

Profitand de conjunctura favorabila de pe piata si de caracteristicile geografice locale de la sfarsitul secolului trecut, cultivatorii de ceapă din regiunea Makó au obtinut, prin munca asidua, cu multa grija di prin selectie individuala, o varietate de ceapa de buna calitate, specifica regiunii. In acest scop au pus la punct o tehnologie unică tinand seama de biologia cepei, tehnologie care exista doar in aceasta regiune (metoda de cultivare in doi ani), iar comercializarea cepei pe piete indepartate este caracteristica spiritului antreprenorial al cultivatorilor de ceapa din regiune si capacitatii lor de a-si asuma riscuri.

Acest lucru le-a permis cultivatorilor de ceapa sa evite emigrarea fortata de la inceputul secolului trecut.

Cultivatorii au creat o reputatie intr-adevar solida si permanenta a acestei cepe, a carei excelenta a fost recunoscută prin succesul obtinut la expozitia universala de la Bruxelles din 1888, fiind urmata de alte recunoasteri de-a lungul deceniilor. Experienta de cultivare transmisa din generatie in generație garanteaza cultivarea si pe viitor a cepei in regiune.

Dovezi scrise despre cultivarea cepei rosii se regssesc deja in descrierea din 1835 a lui Szirbik Miklós, care a fost urmată de cartile lui Palugyai Imre si Reizman János. La inceputul secolului trecut, cultivatorii de ceapa din regiune aveau deja propriul lor ziar saatamanal intitulat Hagymakertész(Cultivatorul de ceapa), iar in anii 1930 Erdei Ferenc a facut multe pentru ceapa rosie si cultivatorii acesteia din regiunea Makó.