Portile secuiesti din comuna Bradesti, jud. Harghita au fost declarate monumente de arhitectura populara de interes national.

In satele din Depresiunea Ciucului, principalele ocupatii au fost cresterea animalelor, practicarea agriculturii montane, paduraritul. S-au dezvoltat aici centre mestesugaresti de prelucrare a lemnului si de olarit. Asezarile sunt sunt de tip rasfirat. Ciucul reprezinta zona in care s-au pastrat foarte bine cele mai multe elemente etnografice traditionale. Materialul de constructie al caselor este lemnul sub forma cununilor orizontale de barne rotunde sau cioplite iar acoperisul din sindrila este in patru ape.

Casele se caracterizeaza prin monumentalitate si proportii admirabile, amintind intr-o anumita masura de Maramures. Aceasta impresie este data de portile inalte si de stalpii prispei, ciopliti in forme geometrice. Sunt renumite portile secuiesti din Bradesti (Fenyed), comuna limitrofa municipiului Odorheiu Secuiesc. Se situeaza langa drumul national 13A, la 47 km de resedinta de t Miercurea-Ciuc, pe drumul judetean 138, care leaga Zetea de Gheorgheni. Satul e renumit de legumele produse. De aici sunt aprovizionate pietele orasului Odorheiu Secuiesc, mai ales cu ceapa.

Pe teritoriul satului se afla mai multe porti secuiesti sculptate. Mesterul popular David Mozes din Bradesti, sustine, ca a construi o poarta secuieasca este o operatiune complexa, si ca trebuie sa fi dulgher, tamplar si sculptor in acelasi timp. Sculptarea unei porti poate sa dureze intre 16-20 zile, construirea portii de la alegerea materialului pana la ridicarea lui se poate face in 6 saptamani. Ornamentele specifice sunt aplicate manual, respectand atat traditia, cat si preferintele viitorului proprietar. Sculptura in relief poate sa aiba adancimea intre 5-10 mm. Dupa finisare poarta este impregnata cu ulei de in.