Castanele “DE GALICIA” (DOP)


Indicatia geografica protejata „Castana de Galicia” este rezervată castanelor obtinute din varietatile cultivate autohtone din Galitia ale castanului european (Castanea sativa, Mill.) destinate consumului uman si comercializate proaspete sau congelate.

 

Forma acestor varietati cultivate se datoreaza unui ansamblu de ecotipuri locale rezultate din selectiile realizate de agricultori de-a lungul secolelor pentru a imbunatati aspectele productive si calitative, aceste varietati fiind descrise si identificate perfect din punctul de vedere al morfologiei si al specificitatii genetice in comparatie cu cele din alte arii de productie din Spania, Portugalia si Franta.



Aceste varietati cultivate sunt considerate un nepretuit patrimoniu de resurse genetice vegetale din punctul de vedere al pastrarii diversitatii biologice si genetice si au primit, prin definitie juridica, denumirea de „soiuri de conservare”. Astfel, pastrarea tehnicilor traditionale de cultivare a castanilor in Galitia a facut posibila selectarea unui ansamblu omogen de varietati cultivate autohtone pe care se bazeaza faima si reputatia actuale ale castanei din Galitia.

 

Principalele caracteristici distinctive ale „Castana de Galicia” sunt:

  • pericarp subtire, maro si lucios;

  • membrana fina care patrunde usor in samanta si care se separa usor la decojire;

  • gust dulce si consistenta ferma, nefainoasa;

  • umiditate intre 50 % si 60 % in castana recoltata;

  • in general, numarul castanelor din fiecare invelis extern este de cel mult 3;

  • media carbohidratilor este de 59,5 % (in materie uscata), mai mult decat in oricare alta arie de productie din Spania;

  • procente medii de fisurare si divizare foarte scazute: 4,5 %, respectiv 2,1 %. Castanele din Galitia prezinta cea mai scazuta valoare cumulata a acestor doi parametri in comparatie cu celelalte arii de productie din Spania



Aria geografica a indicatiei geografice protejate „Castana de Galicia” cuprinde partea teritoriului Comunidad Autonoma de Galicia limitata de Dorsal Gallega la vest si de Sierra del Xistral la nord.

 

Cultivarea castanilor este valoroasa din punctul de vedere al mediului si se potrivește perfect solului si conditiilor edafo-climatice care predomina in zonele medii si inalte de munte din interiorul Galitiei, unde constituie alternativa agronomica cea mai competitiva. Insasi evolutia in timp a utilizarii terenurilor (in favoarea speciilor de arbori pentru cherestea cu crestere rapida si a unor culturi precum porumbul sau cartoful) a devenit un factor suplimentar care a contribuit la delimitarea teritoriala indicata.



Pe langa specificitatea conferita de conditiile edafice si climatice adecvate ale ariei de productie, mentionate la punctul precedent, si care determina dezvoltarea optima a castanelor, productia de castane din Galitia se bazeaza pe munca intensa de selectie depusa de-a lungul secolelor de agricultorii din Galitia in „soutos” (plantatii de arbori de varste identice sau similare carora li se aplica aceleasi practici de cultivare). Astfel, prin intermediul practicilor de cultivare traditionale si atente, factorul uman a constituit un motor de selecție continuă a soiurilor (în funcție de caracteristicile de productie si calitate), generand ecotipuri autohtone care produc in prezent castana de calitate din Galitia. Imbinarea acestor factori i-a adus acestei castane faima si prestigiul de care se bucura in prezent.

 

Prestigiul castanelor din Galitia se reflecta in buna pozitie pe care o ocupa pe piata din Spania. Adesea, castane provenite din alte zone sunt vandute cu specificarea „din Galitia”, fapt care demonstreaza excelenta reputatie a castanelor din Galitia.



Printre referintele bibliografice care sustin reputatia istorica a castanei din Galitia pot fi mentionate urmatoarele:

Numeroasele documente pastrate in manastirile din Galitia si care fac referire la importana castanei in Galitia in Evul Mediu.

Mentionarea calitatii castanelor din Galitia de catre Alexandre Dumas in romanul sau De la Paris la Cadiz, scris in 1847.

In cartea sa La Galice. Essai geographique d'analyse et d'interpretation d'un vieux complexe agraire (Galitia. Eseu geografic de analiza si interpretare a unui vechi complex agrar), Abel Bouhier considera plantatiile de castani ca fiind unul dintre elementele cele mai importante ale peisajului agricol din Galitia.

Numeroasele referiri la fiesta del magosto (o sarbatoare populara in onoarea castanei, organizata in multe parti ale Galitiei), ca, de exemplu, mentionarea ei de catre Manuel Murguia in cartea sa Historia de Galicia (Istoria Galitiei) din 1865.

Rolul gastronomic al castanei din Galitia in retete precum cele incluse de Manuel Puga y Parga (1874-1917) in cartea sa La Cocina Practica (Bucataria practica) din 1905, sau numeroasele feluri de mancare descrise de Alvaro Cunqueiro in La Cocina Gallega (Bucataria din Galitia) din 1973.

 

 

 

 

Sursa: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

 



Cautare