Lemnul dulce „LIQUIRIZIA DI CALABRIA” (DOP – Italia)



Lemnul dulce sau raculet (Glycyrrhiza glabra) este o planta erbacee, perena, comuna in sudul Europei si in Orient, ale carei radacini cu gust dulce-amar constituie una din cele mai vechi mirodenii, utilizata pentru aromatizarea dulciurilor si a bauturilor.


 

Denumirea de origine protejata „Liquirizia di Calabria” este rezervata exclusiv lemnului-dulce proaspat sau uscat si extrasului de lemn-dulce care trebuie sa provina din culturi si plante spontane de Glychirrhiza glabra (Fam. Leguminoase), „varietatea tipica” denumita „Cordara” in Calabria.

 

In momentul punerii in vanzare, DOP „Liquirizia di Calabria” prezinta urmatoarele caracteristici:

  • Radacina proaspata: culoare galben-pai; gust dulce, aromat, intens si persistent; umiditate intre 48 si 52 %; continutul de glicirizina cuprins între 0,60 % și 1,40 %.

  • Radacina uscata: culoare de la galben-pai la galben-ocru; gust dulce, de fructe si usor astringent; umiditate intre 6 % și 12 %; continutul de glicirizina cuprins intre 1,2 % și 2,4 %.

 

Zona de productie a „Liquirizia di Calabria” cuprinde teritoriile vaii Crati care se intind pe cele doua maluri ale fluviului care curge de la sud la nord, traverseaza campia Sibaris si se varsa in partea de nord-est a Marii Ionice. Plantele de lemn-dulce cresc spontan sau sunt cultivate de-a lungul litoralului si se raspandesc din campii in zonele colinare din interior. Clima, mediteraneeana prin excelenta, cu veri lungi, calde si uscate si ierni blande, favorizeaza raspandirea omogena a Glychyrrhiza glabra varianta tipica (denumita „Cordara”) in toata zona respectiva.

 

Acest tip special de lemn-dulce este un semn distinctiv al regiunii Calabria, fapt bine cunoscut inca din secolul XVII, asa cum rezulta din numeroase documente, printre se numara: faimosul „Tratat de terapeutica si farmacologie” vol. I (1903), in care se arata ca: „Specia din care provine este Glycyrrhiza Glabra (Leguminose Papillonacee), din sud-vestul Europei. In unele cazuri, radacina este cunoscuta sub numele de Liquirizia di Calabria, pentru a marca diferenta fata de lemnul-dulce din Rusia, mai deschis la culoare, care se obtine din Glycyrrhiza Glandulifera sau Echinata, care creste în sud-estul Europei.”

 

Alte documente: Producatorii de lemn-dulce („i concari”) sunt mentionati de Vincenzo Padula (1864) in documentul SVIMEZ Plante medicinale in Calabria: baze si perspective in 1951; smoala si lemnul- dulce in zonele rurale din provincia Consenza in secolul XVIII: forme de industrie si mana de lucru, de Augusto Placanica (1980), fabricile de lemn-dulce („conci”) si productia de suc de lemn-dulce in Calabria, de Gennaro Matacena (1986) in industria dulciurilor. Fabricile de lemn-dulce si lemnul- dulce din regiunea Cosenza in secolele XVIII-XX, de Vittorio Marzi si altii (1991) si multe alte texte publicate in perioada 1700-2000.

 

 

Sursa: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene



Cautare