Ridichile de Apahida, judetul Cluj


 

In unele cazuri, branduri agricole romanesti de succes pana in urma cu putini ani au acum probleme serioase, inclusiv ridichile uriase din localitatea clujeana Apahida.

 

Cel mai adesea, aceste ridichi erau vandute direct de la portile oamenilor, care si-au injghebat tarabe la marginea drumului european care trece prin comuna. Numai ca, in ultimii ani, ridichile de Apahida, lungi si albe, au inceput sa dispara. Tot mai multi producatori locali au preferat sa cumpere seminte din Ungaria, pentru asa-numitele ridichi de luna. Acestea sunt mai mici, rotunde si rosii. Asa ca mai putin de 20 la suta din ridichile produse in comuna clujeana provin din seminte recoltate pe plan local, de pe tarlalele cultivate cu ridichi de Apahida. In ultimii ani, a aparut si un soi hibrid, care are lungimea ridichilor de Apahida, dar culoarea celor aduse din Ungaria.

 

Directorul Directiei Agricole Cluj, Ilarie Ivan, este de parere ca fermierii din Apahida ar trebui sa mizeze mai mult pe brandul lor. "Exista multe avantaje. Chiar daca semintele ridichilor din Ungaria sunt ieftine, cele ale ridichilor de Apahida sunt si mai ieftine, pentru ca ele nu costa nimic, in conditiile in care oamenii isi pot produce singuri semintele. Apoi, este o problema de biodiversitate. Exista soiuri de plante adaptate, de pilda, conditiilor secetoase. Chiar daca aceste soiuri nu sunt, momentan, atat de rentabile ca altele, ele trebuie pastrate. Exista, de exemplu, posibilitatea infuziei de gene de la soiurile adaptate la seceta pentru soiurile de mare productivitate, in asa fel incat ele sa poata fi cultivate inclusiv in conditiile incalzirii globale", a declarat Ilarie Ivan.

 

In favoarea ridichilor de Apahida el a mai gasit si alte argumente suplimentare: gustul deosebit si pretul bun la care pot fi cumparate aceste produse agricole. Insa autoritatile nu au o politica menita sa permita subventionarea mai accentuata a soiurilor traditionale romanesti, aflate in competitie cu cele care provin din Europa Occidentala si care, oricum, beneficiaza de un sprijin mai consistent din fonduri publice.

 

 

Sursa: www.romanialibera.ro

 

 




Cautare