Branza de Brusturoasa, judetul Bacau


Ciobanii din satul Brusturoasa au depus la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Bacau documentatia necesara inregistrarii branzei facute in propriile stane drept produs traditional romanesc.


In sprjinul demersului lor, cei sapte ciobani au constituit "Asociatia crescatorilor de animale din zona montana Brusturoasa". Aceasta localitate este intinsa pe sapte varfuri de munti, pe fiecare munte existand cate o stana.

Ciobanii din Brusturoasa sustin ca toate produsele din lapte de oaie pe care le fac ei au la baza traditia si experienta a sute de ani, iar ideea de a solicita Certificatul de Produs Traditional le-a venit dupa ce au participat la o expozitie organizata la Torino. "In urma cu ceva vreme, am participat si noi, pentru prima data, la o expozitie la Torino. Ne-am dus cu branza de Brusturoasa. Nu am luat multa! Cred ca nici zece kilograme nu aveam la noi. Nu ne-am dus sa vindem branza, ci doar sa ne facem cunoscuti peste hotare. Toti au fost incantati de gustul branzei de Brusturoasa. Cand ne-am intors acasa, ne-am gandit sa omologam produsele obtinute din laptele de la oile din zonă", a spus viceprimarul Sorin Atonoaie, care este si presedinte onorific al asociatiei constituite de ciobani. El a mai afirmat ca normele europene in acest domeniu sunt dure, iar ciobanii sunt pusi in dificultate de faptul ca Uniunea Europeana impune ca vasele si aparatura in care se prepara branza, untul si urda sa fie din inox.

"Produsele noastre sunt unice pentru ca folosim doar vase din lemn de brad si de paltin", a sustinut baciul Fanica Matei. Procesul de fabricatie al branzei de Brusturoasa nu poate fi descris mai bine decat prin cuvintele acestuia: "oile sunt mulse manual, apoi sunt date la «golul stanei», la racoare, sa se odihnească. Laptele se strecoara prin sase tifoane si se pune in budaca, sa stea o ora cu cheag de miel. Cheagul se pune numai cu o lingura de paltin, pentru ca altfel isi schimba gustul. Apoi se pune la foc si se asteapta cam o ora, pentru a se alege casul".

Baciul Matei a povestit in continuare cum se strecoara casul si se lasa la dospit cam doua-trei saptamani. Apoi se curata de prima coaja si se da prin ravac, acesta fiind un fel de masina de tocat. Dupa ce se sareaza, se framanta manual si apoi se arunca la covata. Astfel, se ajunge la cea mai interesanta etapa, aceea a verificarii daca branza este buna de pastrat pentru iarna: "se ia o bucatica mica de branza, cam cat o nuca, si se arunca spre o covată de lemn.  Daca branza se lipeste, inseamna ca e buna, daca se imprastie nu o sa reziste peste iarna si trebuie consumata imediat", spune baciul. Daca e buna, branza "se bate in coaja de brad" si se pune la rece, in branzarie, ingropata in pamant la o adancime de un metru si jumatate.

Locul trebuie sa fie acoperit cu muschi de pamant, ca sa tina racoare. Recipientul in care se pastreaza branza se face din coaja de brad. Se ia de pe copac cam jumatate de metru de coaja si se fierbe in zerul de la urda pana se face galbena si moale. Se lasa sa se zvante si apoi se coase si se indeasa in ea branza.

Tot acest proces tehnologic are la baza lemnul, iar ciobanii se tem ca daca folosesc vase din inox, conform normelor UE, branza lor isi va pierde din calitati. Inoxul, insa, nu i-a descurajat deloc pe unii producatori de branza, drept dovada, unul dintre acestia - Rodica Ferchiu din Asau - a obtinut deja Certificatul de Produs Traditional.

Vacile sale pasc intr-o zona poliflora, unde predomina plantele medicinale. Asa se face ca laptele are un gust deosebit si, desi nu a fost la nici un medic pentru a verifica daca laptele si branza pe care le obtine ea pot trata diferite boli, satenii afirma ca laptele ei ii vindeca pe copiii care au "rosu in gat" sau tusesc.

Sursa: www.iasiinvest.ro


Cautare