22.11.2017. Craciunul, intr-un sat bucovinean, avea o poezie duioasa, risipita intre cer si pamant.

Se întuneca, peste tot e liniste. Deodata rasuna glasuri si se aude si clinchetul unui clopotel. Colindatorii si-au inceput colinda. De pe la ceasurile 5, dupa masa, feciorii imbraca haine de sarbatoare in casa gazdei lor. Vatavul e de nerecunoscut. Par lung si barba mare de lana l-au schimbat intr-un mosneag. El e numit, in unele regiuni, Mos Craciun. Capra, buhaiul si plugul raman la gazda si intra in actiune abia in seara Anului nou; tot asa si bicele. Acuma se ia numai un clopotel, care anunta casenilor apropierea colindatorilor. Iapa (flacaul care strange darurile primite) ia o traista mare si nu uita sa ia si 2 ploste pantecoase, facute din lemn, dintre care una e pentru vin, iar alta pentru rachiu sau tuica.

Dupa ultima somare a vatavului, ca buna cuviinta sa fie pazita cu sfintenie, acesta apuca buzduganul si colinda incepe, intai la gazda, careia ii canta sub fereastra cantece de colinda, in cor, dorindu-i toate cele bune. Apoi urmeaza, la rand, fruntasii satului, preotul, primarul, invatatorul… Dupa ce s-au cantat doua colinde, colindatorii sunt poftiti in casa, si anume in casa cea mare. Vatavul, intrand pana in mijlocul odaii, intinde mana celui mai de vaza din casa, de obicei gospodarului de casa, si se canta colinda a treia. De Craciun, se canta mai ales colindele „Lerum, Doamne” si „Florile dalbe”.

In ajunul Craciunului, pe masa se afla, in seara de ajun, numai mancari de post, caci in ajun se ajuneaza. Iata mancarile: peste fiert sau fript in ulei de samanta de canepa sau de bostan, bors de peste, racituri de peste (piftie), placinta cu mac sau cu povidla, pani de grau sau de secara, grau fiert, indulcit cu miere, apoi nuci, mere rosii, prune sau poame uscate… Sub fata de masa se mai pune si fan, in amintirea ieslelor in care s-a nascut pruncul Isus. Fanul acesta se da, apoi, la vite, in dimineata zilei de Craciun.