Traditii si munci agricole specifice lunii Ciresar

Conform traditiei populare romanesti luna iunie este denumita Ciresar, Ciresari, Cireseri, Ciresel sau luna cireselor.

Calendaristic este prima luna a verii, luna cand ziua este cea mai lunga de peste an la solstitiul de vara in 21 iunie, considerat miezul anului. Muncile specifice lunii iunie sunt legate de intretinerea culturilor, plivitul graului de buruieni si prasitul porumbului, cositul fanului si al trifoiului – plante folosite in special pentru hrana animalelor de-a lungul intregului an. Cantecul pasarii oracol este auzit in perioada de varf a muncilor agricole, timp de trei luni de la Bunavestire pe 25 martie si psna la Sanziene pe 24 iunie. Calendarul agrar in luna iunie prevede activitati imperative: cand iarba e mai in floare, coseste-o; seamana fasole si castraveti de toamna, inainte de Sanpetru; usuca cirese, visine si strugurei pentru iarna; seamana ridichi de toamna, gulii si conopida de iarna. Calendarul pomi-viticol in luna iunie prevede activitati importante: se sapa viile a doua oara inainte ori dupa inflorire; se oculeaza/altoiesc paduretii mai bine dupa ploaie si cu deosebire seara si dimineata; se fac pregatiri pentru aranjarea proptelelor la pomii cu rodire abundenta; se face primul copilit; se tund fragarii, se sapa pepinierele cu pomi. Calendarul apicol prevede, in luna in care albinele ca si natura, interdependente de altfel, ating apogeul dezvoltarii lor, o serie de activitati in stupina de valorificare a unor culesuri specifice cum sunt teiul si floarea-soarelui precum si prevenirea roirii naturale. In Calendarul pastoral, vara reprezinta anotimpul decisiv, in care se realizeaza hranirea ovinelor si caprinelor in perspectiva depasirii usoare a vitregiilor iernii.

Din spirit de prevedere, taranul a creat si respectat / ținut, diferite sarbatori atat pentru fortele benefice, cat si pentru cele malefice 11-14 iunie: Timotei, Vartolomei/Matralia, Onofrei, Alisei/Elisei, care la inceput, au avut responsabilitati in parguirea si coacerea lanurilor. Odata cu schimbarea calendarului iulian, aceste sarbatori si-au pierdut importanta, dar au crescut altele: Ispas, Cap de vara/ Sanziene, Postul Sanpetrului, Sanpetru. Pe langa superstitii, luna iunie abunda in obiceiuri, cele mai multe in data de 24, cand se sarbatoreste Dragaica / Sanzienele. Sarbatoarea solstitiala precrestina, in amintirea Marii Zeite neolitice, divinitate lunara si agrara, este cunoscuta sub denumirea de Sanziene in Transilvania, Banat, Maramures, Bucovina si Oltenia si sub numele Dragaica apare in Muntenia, Dobrogea si in partea centrala si sudica a Moldovei. Semne si previziuni meteorologice in traditia populara pentru luna iunie: daca tuna si fulgera mult, atunci vara va fi noroasa; calatoria furnicilor vesteste an bun; omizile multe sunt semn de vin si grau mult; saritul pestilor din apa vesteste furtuna; daca bate vantul de miazanoapte, atunci rodeste grau mult; daca ploua mult va fi grau, dar nu va fi porumb/malai.

 


Cautare