Toaca Pastilor din Apuseni

Un obicei des intalnit in zona Muntilor Apuseni este "Toaca Pastilor", "Tocasi" sau "Pragsorul", dupa cum se mai numea in satul Bistra.

In Joia Patimilor, feciorii merg la padure sa aleaga un paltin cu rezonanta din care sa faca toaca, ce era atarnata intr-un par din curtea bisericii. Cu timpul, toaca nu a mai fost adusa din padure si pentru ca era mai comod, a fost coborata direct din turla bisericii.

Focul din jurul toacei era aprins in Vinerea Mare, moment din care se bate toaca neincetat pana la ora "Invierii", iar dupa slujbele din ziua Pastilor, pana la vecernie, cand toaca va fi urcata in turnul bisericii. Ceremonialul se compune din mai multe secvente ceremoniale si rituale: formarea cetei de feciori condusa de crai (vataf) si ajutata de un casier care strange banii, un "cal" care poarta desagii cu colacii, dar si o "closca" ce aduna si transporta ouale. Cea mai mare grija pe care o aveau membrii cetei era pazirea toacei, pentru a nu fi furata de oamenii casatoriti, pentru ca atunci feciorii nu mai sunt platiti si nu vor mai avea dreptul sa joace pana la Rusalii.

A doua zi de Paste, feciorii colinda din casa in casa pentru a face urari, ocazie cu care primesc daruri (bani, colaci, oua rosii) de la fiecare gazda. Dupa amiaza se organizeaza la marginea satului o petrecere, unde ei vor darui fetelor oua rosii impreuna cu primele viorele sau ghiocei infloriti. La masa feciorii mai au misiunea de a spala pacatele pastenilor si domnilor meseni. Vataful feciorilor aduce in fata satenilor alti feciori acuzator, care spun public pacatele fiecaruia. Cel acuzat este luat si dus la puntea vaii si de pe ea daca isi ia pacatosul angajamentul ca nu va mai gresi la anul si plateste feciorilor, este iertat si inmuiat in apa vaii.

(ANTREC-ALBA)

 

 


Cautare