Cea mai mare expozitie de icoane pe sticla din Transilvania


Muzeul Pr. Zosim Oancea din Sibiel, judetul Sibiu, gazduieste cea mai mare expozitie de icoane pe sticla din Transilvania.


Fuziune unica a traditiilor orientale cu tehnicile occidentale, icoanele pe sticla cunosc o mare inflorire, in Transilvania, in primele decenii ale secolului al XVIII-lea, atingand culmea dezvoltarii intre 1750 si sfarsitul anilor 1800, ajungand aproape sa se stinga apoi intre cele doua razboaie mondiale.

Constituita incepand cu anul 1969, opera a parintelui Zosim Oancea si a comunitatii din Sibiel, colectia acestui Muzeu prezinta, prin cele 600 de capodopere, principalele tipuri de icoane pe sticla, impreuna cu opere ale unora din cei mai importanti pictori de icoane.

Parintelui Zosim Oancea (1911-2005) ne aduce in prezenta unui om si a unui preot ortodox cu un profil uman si religios extraordinar. Opera sa este nepretuita: nu doar prin valoarea pe care o exprimǎ realizarea Muzeului de icoane, dar si prin calitatea spiritului care a inspirat viata acestui om.

Parintelui Oancea ii este încredintata parohia din Sibiel, unde ajunge la 4 ianuarie 1964 si unde va fi activ pana in 1999, dand viata Muzeului de icoane dar si promovandu-si parohia ca localitate agroturistica foarte apreciata. Pe 20 mai 2005 Parintele Oancea s-a stins la Sibiu si a fost inmormantat in cimitirul din Sibiel, intre biserica si Muzeu, alaturi de sotia sa Dorina. Om de cultura, autor al unor carti de meditatie, de scrieri autobiografice, eseuri filosofice, prieten al unor genii ale culturii europene precum Emil Cioran si Constantin Noica, Parintele Zosim Oancea a fost – dupa marturiile unanime ale celor care l-au cunoscut – un om de o mare bunatate, inteligenta si clarviziune. Un om care a gasit in credinta sa puterea de a trece peste raul persecutiei comuniste si de a-l transforma intr-un prilej de bine mai mare: „Eu si generatia mea – va spune catre sfarsitul vietii sale – am dus o viata de suferinta si jertfa, dar nu ne-am pierdut increderea in valorile noastre eterne. Ceea ce am reusit sa fac, cu ajutorul lui Dumnezeu si al atator oameni de buna-credinta, este intr-un fel o revansa asupra calailor generatiei mele. Am invatat marturisirea, dar si iertarea, iar icoana mi s-a parut dintotdeauna o impartasire a ochilor si a sufletelor din bunatatea si frumusetea care ne leaga si ne poarta pe toti spre Cel ce a biruit lumea”.


Colectia Muzeului

Pictura icoanelor pe sticla s-a raspandit in diverse zone ale Transilvaniei- Nicula si ariile din jur (Transilvania de Nord), Valea Muresului, zona Fagarasului, zona Brasovului, Valea Sebesului-Alba Iulia, Marginimea Sibiului – caracterizandu-se in fiecare din acestea prin motive stilistice specifice. Aceste zone sunt cu toate bine reprezentate în Muzeul Pr. Zosim Oancea unde, printre cele aproximativ 600 de icoane care-i alcatuiesc colectia, se gasesc unele provenind chiar din zona Bucovinei si a Banatului, pe langa altele probabil de origine austriaca.

Saliste, Vale si Poiana – sate din jurul Sibiului, mai precis asa-zisa Marginimea Sibiului – au vazut la lucru diversi pictori de icoane. Printre cei mai priceputi se numara Ion Morar (1815-1890): lucrarea sa „Cina cea de Taina” conservata la Sibiel reflecta o marcata influenta baroca. Fiicele sale Emilia (1861-1931)si Elisabeta (1866-1939) i-au continuat activitatea, dar fara a-i egala calitatea. In aceasta zona este raspandita si icoana asa-numita „Praznicar”, structurata in jurul unei reprezentari centrale a unui eveniment fundamental din viata lui Iisus Hristos (mai ales Invierea).

Pe langa icoanele pe sticla, Muzeul Pr. Zosim Oancea adaposteste si importante volume vechi –printre care un text liturgic slavon din secolul XIV, Noul Testament de la Belgrad, un exemplar rar al Bibliei lui Serban Cantacuzino, etc – si obiecte de artizanat local (vase de ceramica, mobile vechi, obiecte traditionale de uz casnic, tesaturi brodate cu motive populare, etc.). Prezenta acestora in Muzeu, dincolo de faptul ca ii imbogateste patrimoniul, incearca sa configureze orizontul spiritual (prin cartile sfinte) si mediul concret (casa taranului roman) in care icoana isi gaseste propriile radacini si functii.

Dr. Giovanni Ruggeri -Cartea "Icoanele pe sticla din Sibiel"

www.sibiel.net




Cautare