Arsura comuna a fasolei

 

Arsura comuna a fasolei - Xanthomomas campestris pv. phaseoli , este o boala  foarte raspandita in toate zonele unde se cultiva fasolea, producand insemnate pagube cantitative si calitative, inregistrandu-se uneori chiar compromiterea intregii culturi.

 Simptome.

Boala se manifesta in tot cursul perioadei de vegetatie, incepand cu rasarirea fasolei, pe care se observa pete circulare sau neregulate ca forma, brune-galbui, cu aspect apos, pe vreme umeda.

Pe frunze apar pete mici, de 2-3 mm, colturoase, delimitate de nervuri, transparente, verzi-galbui, acoperite cu exudat bacterian galben vascos, vizibil pe fata inferioara a frunzei.

In conditii optime de temperatura (26-28 grade C) si umiditate atmosferica ridicata, numarul si suprafata petelor creste, ele se unesc si inelele de decolorare ajung la 2-5 mm latime. Daca umiditatea atmosferica scade, tesuturile se usuca iar exudatul bacterian devine o pelicula fina, lucioasa ce se fragmenteaza usor.

Tulpinile atacate au pete brun-roscate cu exudat galbui iar pe pastai, atacul se manifesta sub forma de pete mici, circulare, verzi-inchis, apoi brune cu o margine rosie-caramizie.

Infectarea boabelor din pastai se face prin intermediul vaselor conducatoare, iar ca urmare boabele raman mici, zbarcite; in cazul infectiilor tarzii, boabele au tegumentul ingalbenit sau numai o pata galbena.

 

Transmitere-raspandire.

Temperatura ce poate distruge bacteria este de 48-50 grade C, dar in tegumentul semintelor aceasta rezista pana la 65 grade C.

Transmiterea bacteriei in cursul vegetatiei este asigurata de curentii de aer si picaturile de apa, iar de la un an la altul ea rezista in tegumentul semintelor si in resturile vegetale infectate.

Bacteriile din sol pot fi distruse in zona radacinilor orzului, iar in zona de langa radacinile graului apar conditii bune pentru inmultirea bacteriei.

 

Prevenire si combatere.

Prevenirea atacului de bacterioza poate fi realizata, daca se respecta un asolament de 4 ani, daca fasolea este cultivata in benzi alternative cu porumb, cu randurile orientate perpendicular pe directia vantului dominant si daca se foloseste la semanat samanta neinfectata obtinuta din loturile semincere cu izolare spatiala de minim 500 m.

 

Masurile de igiena culturala care prevad strangerea si scoaterea din teren a resturilor vegetale infectate, limiteaza posibilitatile de raspandire a bolii.

 

 

 

 


Cautare