Descriere andivelor IGP din Belgia

Tipul produsului:

Clasa 1.6: Legume, fructe si cereale

Descriere:

Brussels grondwitloof” denumeste culturile de cicoare obtinute prin fortarea radacinilor de Chicorium intybus L., var. foliosum Hegi (grupul de cultura cicoare) din familia Asteraceae (ex Compositae).

Caracteristica acestei culturi consta in faptul ca se folosesc numai seminte (nehibride) care provin dintro selectie a cultivatorului si ca fortarea are loc atat la suprafata solului cat si subteran. Solul permite culturii sa se dezvolte intr-un mediu echilibrat si tamponat, benefic aspectului crocant si structurii frunzelor.

Ca trasaturi specifice, „Brussels grondwitloof” are un aspect crocant, papusa este solida si alungita, cu un varf fin, iar frunza are o structură alungita si este frageda si lucioasa (nefiind paroasa). Gustul este un amestec echilibrat intre amar si dulce.

Aria geografica:

Zona in care are loc fortarea radacinilor cicorii de tip „Brussels grondwitloof” este

demarcata dupa cum urmeaza: intreaga provincie Brabantul Flamand; in regiunea Capitalei Bruxelles, municipalitatile Neder-Over-Heembeek si Haren si comunele Anderlecht, Ganshoren, Jette, Evere, Schaarbeek, Sint-Lambrechts-Woluwe si Sint-Pieters-Woluwe; de asemenea comunele Sint-Amands, Puurs, Willebroek, Mechelen, Bonheiden, Putte, Heist-op-den-Berg, Hulshout, Herselt si Laakdal din provincia Anvers si comunele Geraardsbergen, Ninove, Denderleeuw, Aalst, Lebbeke, Buggenhout, Erpe-Mere, Haaltert, Herzele, Lede, Oosterzele, Sint-Lievens-Houtem si Wetteren in provincia Flandrei de Est.

Dovada originii:

Fiecare agricultor care cultiva cicoare de tip „Brussels grondwitloof” trebuie sa se inregistreze anual pe langa grupul de solicitanti Brussels grondwitloof vzw. Acest registru se prezinta organismului de control abilitat. Pe fiecare ambalaj se lipeste o eticheta cu numele agricultorului sau al intreprinderii, impreuna cu un numar. Acest numar face parte dintr-un sistem de numerotare consecutiva care, impreuna cu inregistrarea exploatatiei agricole in cauza, contribuie la trasabilitatea produsului.

Numarul poate fi inlocuit cu alt insemn (cum ar fi un cod de bare), cu conditia ca acesta sa ofere aceleasi garantii in ceea ce priveste trasabilitatea. Pentru a garanta calitatea, trasabilitatea si controlul, sortarea, ambalarea si etichetarea cicorii trebuie sa aiba loc fie in exploatatia in care a fost obtinuta, fie intr-o alta locatie dar sub stricta supraveghere a agricultorului care a produs-o sau a reprezentantului autorizat al acestuia. Ambalarea si / sau etichetarea de catre comercianti (intermediari) este exclusa in mod explicit.

Ambalarea si etichetarea in exploatatie sau sub stricta supraveghere a agricultorului producator sau a reprezentantului acestuia au ca scop garantarea originii si asigurarea controlului. Asociatia de producatori doreste sa impiedice ambalarea, etichetarea si introducerea pe piata sub denumirea de „Brussels grondwitloof” a soiurilor de cicoare de origine necontrolata. Punerea in vanzare a „Brussels grondwitloof” are loc in mare pare prin intermediul canalelor de desfacere pentru legume si fructe, respectiv angro si cu amanuntul, licitatii si alte cooperative de desfacere.

In momentul de fata exista deja o diferenta semnificativa intre pretul pentru cicoarea de tip „Brussels grondwitloof” si cel pentru cicoarea de hidrocultura, ceea ce face ca frauda si inselaciunea sa fie mai atractive. Frauda de acest fel aduce daune reputatiei cicorii „Brussels grondwitloof”.

Pe langa aceasta, pentru pastrarea calitatii, lantul dintre cultura si ambalare trebuie sa fie cat mai scurt, acest lucru contribuind la calitatea finală a produsului.

Manipularea excesiva are efecte nefaste asupra calitatii cicorii, care ramane un produs fragil si usor de distrus.

Metoda de obtinere:

 „Brussels grondwitloof” este o leguma care se obtine printr-un dublu proces de cultura: cultura radacinii urmata de fortare.

Radacinile cresc in timpul verii, pe teren deschis. In acest scop, in mai se planteaza seminte de cultura proprie sau cumparate, selectate de agricultori. Printr-o tehnica de insamantare ingrijita si o activitate de curatare atenta, fiecare planta dispune de acelasi spatiu de dezvoltare, ceea ce garanteaza cresterea unor radacini uniforme, de grosime medie. Acest fapt este extrem de important pentru a obtine papusi (andive) mari, omogene si de calitate superioara. Toamna, inainte de sosirea gerului, se smulg radacinile si se indeparteaza frunzele. Pentru a proteja bobocul prin care va iesi papusa, se pastreaza 2 sau 3 cm din tija frunzei. Pentru cultivarea radacinii, in masura in care este posibil, se utilizeaza atat metode integrate cat si metode biologice.

Pentru fortare, radacinile sunt plasate una langa alta, pe verticala si usor inclinate, in santuri sau pe straturi, apoi se acopera cu un strat de pamant faramitabil gros de 5-20 cm. Acest proces poate avea loc atat in aer liber cat si intr-un spatiu inchis.

Fara incalzire, santurile de cicoare cultivate in aer liber vor fi gata pentru recolta la inceputul primaverii (martie-aprilie). O recolta mai tarzie este posibila prin utilizarea unor soiuri ultratarzii si a unor tehnici de cultura care incetinesc sosirea caldurii de primavara la nivelul radacinilor din santuri. Incalzirea solului (realizata cu ajutorul unor dispozitive clasice mici de incalzire a cicorii, al incalzirii centrale etc.) permite ca recolta sa aiba loc la momentul dorit. In acest scop se utilizeaza soiuri adaptate la momentul recoltei (timpurii, semitimpurii, de iarna, semitarzii, tarzii). Recoltarea are loc la aproximativ trei saptamani dupa aplicarea caldurii la baza solului. Pe parcursul fortarii, șanturile sunt protejate impotriva influentelor atmosferice (ploaie, vant, lumina si caldura) datorita unui material de acoperire.

Odata ce planta este gata de recoltat, toate papusile din acelasi sant se culeg simultan. Acest lucru este necesar pentru a garanta o calitate optima a produsului finit. Astfel, papusa (andiva) se separă de radacina, apoi se spala si se curata.

La recoltare, se selecteaza radacinile care vor servi pentru insamantare. Scopul este de asigura alegerea celor mai bune combinatii dintre radacina si papusa, pe baza criteriilor stabilite in dosarul producatorului. Radacinile pentru insamantare se pastreaza pana la plantarea care are loc in anul urmator. Dupa plantare, radacinile formeaza tije florifere care se indeparteaza in august, se strang in manunchiuri si se pastreaza pentru maturare. Odata ajunse la maturitate, tijele cu seminte se bat, se curata si se triaza pentru a fi folosite ca material de insamantare.

Legatura:

La cultura tipica a cicorii de tip „Brussels grondwitloof” a contribuit combinatia dintre factorii istorie, conditii naturale si cunostinte de specialitate.

„Brussels grondwitloof” are o istorie si o traditie bogata. Pana la inceputul secolului al XIX-lea, agricultorii, numiti „boerkozen” cultivau legume in interiorul si in exteriorul a ceea ce in prezent formeaza centura mica a orasului Bruxelles — vechiul zid al cetatii — in zone mlastinoase. Taranii din zona orasului Bruxelles cultivau, printre altele, „capucienenbaard”, de la care consumau radacinile groase, concentrandu-se apoi asupra imbunatatirii primelor vlastare. „Capucienenbaard” a evoluat automat in directia andivelor actuale.

Schaarbeek este patria culturilor de andive. Gradina botanica si horticultorul acesteia, Bresiers, au jucat un rol important in dezvoltarea culturii. In jurul anului 1870, culturile de cicoare (andive) erau limitate la Schaarbeek si la comuna adiacentă Evere. In deceniile care au urmat, teritoriul de cultura s-a extins, ajungand sa cuprinda si comunele invecinate. Tanara cultura de cicoare a cunoscut o credtere puternics, iar teritoriul de fortare a continuat sa se intinda, cuprinzand zona geografica descrisa mai sus.

Cultivatorii de cicoare s-au organizat in „sindicate pentru cicoare” cu scopul de a-si organiza mai bine vanzarile si exporturile. Ulterior aceste sindicate s-au dedicat vanzarii de cicoare (andive) pe pietele mai indepartate, atat in interiorul cat si in exteriorul tarii. Prima cicoare a fost exportata la Paris inca din 1862, iar din 1872 a inceput sa se practice un export organizat. In deceniile care au urmat, cicoarea (andiva) s-a dezvoltat, devenind cel mai important produs pentru exportul de legume belgian.

In octombrie 1973 si-au facut aparitia pe piata Tarilor de Jos primele cicori fortate pe bază de apa. Aceasta etapa a marcat inceputul ascensiunii rapide a hidroculturii, umbrind cultura de cicoare pe sol.

Astazi, provincia Brabantul flamand mai numara 330 de cultivatori de cicoare pe sol, iar productia belgiana totala mai atinge aproximativ 12 000 de tone de cicoare (andive).

In ceea ce priveste natura solului, in aceasta zona geografica predomina argila nisipoasa si argila usoara. Acestea sunt ideale pentru utilizarea ca sol de acoperire pe parcursul fortarii cicorii cultivate pe sol. Solurile nisipoase, care se usucă rapid, produc un material de acoperire prafos, care acopera cicoarea, in timp ce firele de cvart pe care le contin sunt abrazive pentru suprafata plantelor de cicoare si conduc la o culoare rosie si o pierdere a calitatii. Solurile grele sunt dificil de faramitat suficient de bine pentru a constitui un strat de acoperire si retin excesiv umiditatea, facilitand astfel productia de papusi (andive) deformate si formarea mucegaiului.

Insamantatul, cultivarea radacinilor si fortarea cicorii „Brussels grondwitloof” necesita cunostinte ample in domeniu din partea agricultorilor. Solul in care are loc fortarea trebuie sa indeplineasca cerinte foarte stricte in ceea ce priveste structura si profilul. Chiar si in solurile cu o textura corespunzatoare, agricultorul va trebui sa ia masurile de cultivare tehnice necesare (cum ar fi imbunatatirea solului si fertilizarea, lucrarea solului la adancime, controlarea nivelului apei freatice) pentru a obtine un mediu de fortare optim.

In aceasta zona geografica, cultivarea cicorii a devenit un factor important nu numai pentru dezvoltarea economica, ci si pentru cea sociala. Impactul culturii de „Brussels grondwitloof” se manifesta la nivel social in diverse ipostaze, cum ar fi balurile locale ale cicorii, la care are loc alegerea unei „Miss Cicoare”, precum si parade si convoaie in care figureaza cicori uriase.

Etichetare:

Produsul destinat consumului trebuie prevazut cu etichete de control pe care figureaza denumirea „Brussels grondwitloof”, denumirea agricultorului, indicatia in ceea ce priveste trasabilitatea produsului si simbolul european IGP.

Grup:

  • Denumire: Brussels Grondwitloof vzw
  • Adresa: Bukenstraat 16, B-1910 Kampenhout
  • Tel. (32-16) 65 59 44
  • Fax (32-16) 65 59 44
  • E-mail: —
  • Componenta: Producatori/prelucratori ( X ) Alte categorii ( )