Fava Santorinis reprezinta cotiledoanele plantei Lathyrus clymenum L. (familia Papilionaceae sau Fabaceae), uscate, decorticate si concasate, de culoare galben deschis, in forma de disc plat cu un diametru de aproximativ 2 mm si un continut de apa de maximum 13 %.

 

Compozitia produsului se caracterizeaza prin continutul foarte mare de proteine si prin continutul ridicat de glucide. Datorita caracteristicilor sale fizico-chimice, Fava Santorinis se pregateste cu deosebita usurinta (timpul de fierbere este foarte scurt), boabele fierte si mancarurile preparate din boabe avand calitati organoleptice unice, spre exemplu o consistenta vaporoasa si un gust usor dulce.


 

Aria geografica de productie a Fava Santorinis este formată din insulele grecesti Santorini, Thirasia, Palea, Nea Kameni, Aspronisi, Christiana si Askania, situate in departamentul Cicladelor (regiune din sudul Marii Egee). Toate aceste insule se caracterizeaza printr-un sol vulcanic si un microclimat foarte specific. Mai precis, climatul regiunii, este cald si uscat, puternic insorit, cu vanturi puternice din nord (meltemia) si o umiditate relativa medie anuala de 71 %.

 

Trebuie de asemenea subliniat ca folosirea Fava Santorinis la pregatirea mancarurilor le da acestora anumite caracteristici organoleptice specifice, ceea ce deosebeste acest produs de alte boabe similare si contribuie la buna sa reputatie.

 

Caracteristicile sale cele mai tipice sunt:

Consistenta vaporoasa: se datoreaza atat dimensiunii mici a cotiledoanelor si omogenitatii acestora, cat si continutului ridicat de glucide.

Capacitatea de conservare a produsului: este datorata deshidratarii ridicate, dar si lipsei contaminarii boabelor.

Fierberea usoara: fierberea produsului se face repede si folosind foarte putina apa, gratie dimensiunii mici si omogenitatii cotiledoanelor, dar si datorita continutului mare de glucide.

Gustul: prezenta zaharului in tesutul vegetal explica gustul final usor dulce al produsului, spre deosebire de alte produse similare, caracterizate printr-un usor gust amar.

 

Materialul genetic: din antichitate, specia care produce Fava Santorinis (Lathyrus clymenum L. din familia Papilionaceae sau Fabaceae) este cultivata in exclusivitate pe insula Santorini si pe insulele vecine. Conditiile pedologice si climatice din aceste insule fac dificila, daca nu chiar imposibila, cultura altor specii producatoare de boabe. Ultimele boabe culese de pe aria de treierat sunt pastrate separat pentru a fi folosite la semanat in anul urmator. Aceasta tehnica este singura explicatie a perpetuarii timp de peste 3 500 de ani a culturii acestei plante, o varietate locala specifica de Papilionaceae folosita in exclusivitate pentru productia renumitei Fava Santorinis.

 

Fava Santorinis este atestata in aria delimitata inca din secolul XVI î.Ch. conform descoperirilor arheologice din epoca bronzului tarziu efectuate cu prilejul sapaturilor la casa de vest din Akrotiri. Resturile de recolta stocata au fost identificate ca fiind boabe de Lathyrus clymenum L. Mai mult, termenul de bob este atestat pentru prima oara in scris in secolul VI sau V î.Ch., intr-un fragment de tragedie a lui Eschil, astazi disparuta, in care desemna o mancare a oamenilor saraci.

In consecință, acestea dovedesc ca Fava Santorinis este cultivata fara intrerupere de mai mult de 3 600 de ani in aceasta regiune.

 

 
Sursa: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene