27.12.2017. Pogacele “TEPERTOS POGACSA” la comercializare poarta eticheta de „produs traditional maghiar”.

Adjectivul „tepertos” din denumire se refera la jumarile obtinute prin topirea slaninii de porc, care dupa tocare constituie, sub forma de pasta, ingredientul specific al pogacelelor cu jumari. “TEPERTOS POGACSA” este un produs de patiserie cu forma rotunda, cilindrica, cu diametrul intre 3-5 cm si masa de 25-50 g, care contine jumari urluite si untură de porc, dospit cu drojdie, obtinut din aluat fraged sau foietaj, condimentat cu sare si piper.

Produsul prezinta o suprafata maro-roscata, cu crestaturi patrate pe partea superioara. Partea inferioara este neteda, de culoare maro-roscata. in aluat, bucatile de jumari se regasesc imprastiate in mod uniform. Varianta frageda poate fi rupta in bucati, iar varianta din foietaj prezinta un aluat moale care se desface in foi. Gustul este cel usor sarat si piperat al jumarii topite.

Prima mentionare a cuvantului „pogacsa” („pogacea”) dateaza din jurul anului 1395, cand desemna o lipie coapta pe cenusa de jar. Aceasta a devenit cunoscuta din basmele populare maghiare sub denumirea „hamuban sult pogacsa” („pogacea coapta in cenusa”). Lipia, care era consumata precum painea, era denumita pana in secolul al XVII-lea paine-pogacea sau paine cu pogacea. Forma sa actuala, cea taiata, de dimensiune mica, cilindrica s-a generalizat in Evul Mediu tarziu, devenind aluatul copt cel mai popular din bucataria rustica maghiara si pastrandu-si popularitatea pana in zilele noastre.

Aparitia Tepertos pogacsa se datoreaza intrunirii a doua conditii: obiceiul de a topi grasimea din slanina si faptul ca jumările au devenit parte a meselor zilnice. Topirea slaninii si obtinerea de jumari – conform unei descrieri casnice a unei gospodarii nobile din 1770 din Somogy – a inceput in familiile nobile in secolul al XVIII-lea. Aceasta este confirmata si de faptul ca din secolul al XVIII-lea apar in inventarele de succesiune ale familiilor nobile din Alfold putinele in care se pastreaza grasimea obtinuta din topirea slaninii (Cegled 1850-1900. Editura Cegledi Kossuth Muzeum, Cegled, 1988, pp. 28, 30. Szucs).

Pogacelele se pregateau dupa taierea porcului, in special din jumarile mici fara sorici. In prezent Tepertos pogacsanak detine in continuare un rol important in mesele zilnice, ca felul doi dupa supele consistente (gulas, ciorba de fasole). Pogacelele cu jumari se servesc ca antreu la intalniri de lucru si conferinte. Acestea sunt pregatite cu mare drag si in casa, in special cu ocazia evenimentelor de familie (casatorii, cununii) si de sarbatori, Craciun si Paste, sau in agroturism, alaturi de vin (Hagyomanyok Izek Regiok, I. kotet, pp. 145-147).