Caisele din regiunea Gönc, Ungaria


Caisele Gönc (IGP) reprezinta un produs tipic al celor mai nordice regiuni de cultivare a fructelor din Ungaria, fiind produse pe coastele dealurilor, pe terasele si pe campiile din regiunea numita Hegyalja de-a lungul raului Hernád, in regiunile deluroase Szerencs si Cserehát, la o altitudine de 150-300 de metri deasupra nivelului marii.

Grupul de varietati (tipul de varietati) de caise maghiare, a caror cultivare a inceput probabil cu aproximativ 300-350 de ani in urma, a fost produs si inca se produce aproape exclusiv in aceasta regiune.

Caracteristicile speciale ale produsului si ale cultivarii acestuia in regiunea Gönc pot fi sintetizate astfel:

  • Aceeasi varietate de caise, atunci cand este produsa in această arie geografica, se coace in medie mai tarziu cu 6-10 zile decat in regiunea Kecskemét, ceea ce permite prelungirea sezonului de consum national si a perioadei de prelucrare.

  • Clima moderată mai rece – care determina coacerea intarziata – are un efect favorabil asupra calitatii de consum a caiselor: acizii racoritori si substantele aromate se descompun mai incet pe parcursul maturarii, nu „se ard”. „Calitatea caiselor produse in regiunea Gönc este excelenta. Caisele se coc mai tarziu aici [...] iar perioada de coacere este prelungita si mai mult de pantele cu diferite expuneri.” (Brózik, Jenser et al, 1970).

  • In aceasta regiune sunt iernile cele mai reci cu temperaturi uniforme din Ungaria, iar dintre toate zonele prielnice cultivarii de plantatii de caise, in aceasta regiune primavara incepe cel mai tarziu; din acest motiv, in zona respectiva, principalul risc pentru productia de caise – si anume riscul de deteriorare, din cauza inghetului, a mugurilor care s-au deschis ca urmare a intervalelor timpurii de caldura de la sfarsitul iernii, impreună cu deteriorarea mugurilor, florilor sau fructelor din cauza inghetului de primavara in etapa initiala de dezvoltare – este cel mai scazut.

Denumirea „kajszi Baraczk” („caisa) a aparut pentru prima data in 1667, intr-o carte scrisa de János Lippay [Posoni kert (Gradina Pozsony), vol. 3, „Gyümölcsös kert” (Livada), Viena 1667], insa abia o invazie de filoxera care a devastat viile in anii 1880 a dat un nou impuls productiei de fructe in zonele deluroase. Viile deteriorate au fost inlocuite in numeroase locuri, inclusiv in regiunea Gönc, cu pomi fructiferi.

In cea de a doua jumatate a secolului al XIX-lea au fost infiintate o varietate de organizatii sociale pentru a stimula productia de fructe. Cooperarea dintre acestea a jucat un rol important in castigarea, de catre județul Zemplén, a unei medalii de aur la Targul Mondial din 1867 de la Paris. Potrivit diferitor descrieri si statistici nationale, regiunea Gönc fusese celebra in primul rand pentru ciresele sale pana in anii 1850.

János Korponay a mentionat pentru prima data in 1871 faptul ca regiunea Gönc si imprejurimile acesteia erau faimoase pentru caise, care pe atunci erau produse in „cantitati rezonabile”. Cu toate acestea, adevarata ascensiune a productiei de caise a inceput abia in anii 1880-1890.

 

Sursa: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene




 


Cautare